În țările baltice, NATO ar putea rezista Rusiei cel mult trei zile (Foreign Policy)

Dacă mâine, tancurile și trupele rusești ar ataca una dintre țările baltice, forțele NATO ar fi depășite, numeric și ca armament, în mai puțin de trei zile, scrie revista americană Foreign Policy.

Publicația citează un raport al Rand Corporation, realizat in urma unei simulări cu jocuri de război, efectuate de un grup de reflecție american, alcătuit din ofițerii și oficiali civili.

Jocurile, aplicate în perioada între 2014-2015,  au relevat că forțele rusești ar putea prelua capitala estonă Tallinn sau capitala letonă Riga în 36 până la 60 de ore. Iar o înfrângere rapidă la Marea Baltică ar lăsa NATO cu un număr limitat de opțiuni, toate rele.

Ca răspuns, Statele Unite și NATO ar putea încerca un contra-atac sângeros, care ar putea declanșa o escaladare dramatică a unui conflict cu Rusia,  mai ales că Moscova ar vedea în acțiunea aliată o amenințare strategică directă. O a doua opțiune ar fi reluarea unei mai vechi teme a Războiului Rece, și anume amenințarea cu represalii masive, inclusiv utilizarea de arme nucleare. O a treia opțiune ar fi să se admită o înfrângere temporară, urmată de lansarea unui nou Război Rece cu Moscova,  scrie raportul.

Cu toate acestea, jocurile au arătat că există măsuri ce s-ar putea lua pentru a evita o înfrângere catastrofală  și a transmite Moscovei  că nu va avea în niciun caz o victorie ușoară.

O forță de aproximativ șapte brigăzi, inclusiv trei brigăzi de blindate grele, și susținută de putere aeriană și artilerie, ar fi suficientă "pentru a preveni depășirea rapidă a statelor baltice. Forțele de suplimentare  ar presupune un buget anual de 2,7 miliarde  de dolari.

Raportul a fost lansat marți, în aceeași zi în care Secretarul Apărării, Ash Carter, a dezvăluit planurile de a aduce mai multe arme grele și vehicule blindate în Europa de Est.

Tancurile sunt puține acum în țările membre NATO, se arată in raport. Arsenalul de aproximativ 2.200 de tancuri de luptă aflat pe teritoriul Germaniei în timpul Războiului Rece a scăzut la aproximativ 250. Iar Marea Britanie, planifică retregerea ultimei  brigăzi rămase pe continent.

Doar cu unități de infanterie ușoară in tarile baltice, SUA și planificatorii NATO sunt, de asemenea, îngrijorate de continuarea acumulării de arme rusești în enclava Kaliningrad de la Marea Baltică, aflată între Polonia și Lituania. Dar și de intenția Moscovei de a construi o nouă bază aeriană în Belarus, la sud de granița polono-lituaniană.

Guvernul Moldovei vinde iluzii propriilor cetățeni și partenerilor europeni, este concluzia corespondentului Deutsche Welle de la Chișinău, care a urmărit ultimele evoluții din cadrul guvernului Pavel Filip.

Membrii noului Guvern  au conchis, după o ședință de analiză,  că Planul național de implementare a Acordului de Asociere cu UE este executat în proporţie de 63 la sută.

Pavel Filip le-a poruncit miniștrilor ca, până în luna martie, când urmează să aibă loc reuniunea Consiliului de Asociere, „să fie recuperate toate întârzierile. „Așa nu mai merge! Voi monitoriza personal respectarea deciziilor luate”, a ordonat noul premier.

Dar unde sunt reformele?

Deși la nivel oficial se discută foarte intens, practic nu se întâmplă absolut nimic: dosarele de rezonanță, inclusiv cel legat de „jaful secolului” , bat pasul pe loc, guvernatorul Băncii Naționale, șeful Centrului Național Anticorupție și procurorul general, care au tolerat furtul banilor, stau neclintiți în funcții.

Legislația care a permis „jaful secolului” a rămas intactă.

Justiția a rămas la cheremul unui singur partid, iar după învestirea noului guvern, procesul de acaparare a instituțiilor statului și a fluxurilor financiare de către puterea oligarhică a căpătat amploare. S-a anunțat că un amic al oligarhului principal al țării va prelua funcția de șef al vămilor.

Dar guvernanții de la Chișinău speră că prin afișarea deschiderii către UE își vor spori credibilitatea în fața cetățenilor săraci și revoltați. Și, cel mai important, că vor convinge România să aloce prima tranșă din creditul de 150 de milioane de euro.  Altfel, Guvernul va intra în incapacitate de a mai achita salariile și pensiile.

În timp ce la Chișinău autoritățile încearcă să se „spele” de dosarul privind fraudele din sectorul bancar, în Letonia, preşedintele Comisiei Pieţei Financiare și de Capital, Kristaps Zakulis, a demisionat după ce s-a constatat că mai multe bănci letone ar fi fost implicate în schema de spălare a banilor prin intermediul băncilor moldovenești.

Presa letonă scrie că „oficiali din Vest, inclusiv din SUA, ar fi nemulţumiţi de acţiunile autorităţilor de la Riga în mai multe cazuri de răsunet - printre acestea se numără renumitul caz Magnitski din Rusia (în care se presupune că ar fi fost implicate șase bănci letone) și, mai nou, frauda de un miliard de dolari din Moldova.

Scandal în Belgia, unde guvernatorul provinciei Flandra de Vest dorește să împiedice  fluxul migrator din porturile franceze Calais și Dunkerque făcând apel la populație să nu-i mai hrănească pe refugiați.

Ziarul francez Liberation scrie că aceasta se întâmplă după ce majoritatea locuitorilor din portul de Zeebrugge, unul dintre punctele de plecare a feriboturilor către Marea Britanie, s-au mobilizat pentru a-i ajuta pe refugiați.

"Nu-i alimentați, altfel vor veni alții”, a spus luni guvernatorul Carl Decaluwé la un post de radio local.

Apelul a fost imediat comparat de presa belgiană cu  "interdicția hrănirii rațelor sau a pescărușilor" . Dar efectul a fost contraproductiv, deoarece grupuri de voluntari au distribuit, chiar de a doua zi, o masă caldă  pentru circa 35 de migranți, transmite ziarul flamand Het Laatste Nieuws.