Carantină umilitoare pentru Grecia (Le Monde)

Ziarul francez Le Monde critică încercarea Bruxelles-ului şi a Berlinului de a pune stavilă fluxului migrator pe seama izolării Greciei. 

O manevră care, crede ziarul, este menită să-i acorde un prețios timp de respiro politic Angelei Merkel. Aflata sub sub controlul creditorilor și a partenerilor săi europeni, Grecia  este umilită din nou. Și din motive greșite, crede Le Monde.

Comisia Europeană, mandatată de către miniștrii de interne, a validat un raport al Frontex – Agenția Europeană pentru Securizarea Frontierelor -  care concluzionează că "Grecia își neglijează grav obligațiile în privința controalelor la frontierele externe."

Urmare a acestui raport datând din noiembrie 2015, Atena a fost de acord să solicite asistența suplimentară a Frontex. În același imp însă, la Bruxelles s-a decis totuși să se pună la cale o procedură extrem de complexă, care, în cazul în care se pune în aplicare, va duce la extinderea pe timp de doi ani a restaurării frontierelor interne ale Spațiului Schengen.

Deși Comisia neagă vehement, acest lucru duce la o "carantină" a Greciei, țară prin care au intrat în Europa în 2015, cei mai mulți dintre migranții din Turcia.

Procedura Bruxelles-ului va permite Germaniei continuarea controalelor sau chiar blocarea graniței cu Austria. Idem pentru Austria, în ceea ce privește granița cu Slovenia.

Măsura ar trebui să ducă la blocarea așa-numitei "rutei balcanice" a migranților mai ales că, în același timp, Comisia a fost de acord  să ajute și Macedonia pentru a-și controla mai bine granițele.

Desigur, nu se pune problema că Grecia  este scoasă din Spațiul Schengen. Dar este evident că ruta spre nord, către Slovenia și Croația, reprezintă un loc mult mai ușor de controlat decât insulele din Marea Egee.

La Bruxelles s-a făcut un calcul cinic: izolăm Grecia și lansăm mesajul către eventualii doritori că nu au de ce să riște să se înece în mare, fiindcă oricum se vor trezi blocați într-o țară în care rata șomajului se apropie de 25%.

Dar – se întreabă le Monde - de ce nu s-a luat o asemenea decizie în toamna anului 2015, când  devenise deja clar că Berlinului îi trebuie mai mult decât cele opt luni permise de acordul Schengen pentru a-și restabili controlul asupra granițelor?

Bruxelles-ul și Berlinul s-au bazat atunci pe rezultatele rapide ale acordului cu Turcia. Dar progresele sunt prea lente, iar poziția cancelarei Merkel este destabilizată, după scandalul agresiunilor sexuale de la Köln, din noaptea de Anul Nou. Așa că este nevoie urgentă de a se reduce numărul migranților care sosesc în Germania.

Germania se pare că aplică metode discutabile pentru a scăpa mai repede de migranții nedoriți (Der Freitag). 

Revista berlineză Der Freitag, citată de Courrier International remarcă un fapt interesant: confruntându-se cu dificultăți majore în a-i întoarce acasă pe  emigranții  din unele țări, autoritățile germane nu au ezitat sa ceara ajutor de la ambasade africane. Iar acestea din urmă atribuie adeseori migranților origini fictive.

De exemplu, Joseph Koroma este din Sierra Leone. El  a ajuns în 2006 în Germania. După ce solicitarea sa de azil i-a fost respinsă, a fost trimis în 2013, în Nigeria.

Mulți migranți nu au acte atunci când ajung în Germania, scrie publicația berlineză. Fie că scapă ei înșiși de ele, în speranța că astfel nu vor fi trimiși acasă, fie pur și simplu pentru că nu au acte.

Dar, scrie publicația, acum câțiva ani, autotitățile germane au pus la punct un sistem de audiere în masă, de către personalul ambasadelor respective, care decid dacă respectivii sunt sau nu cetățeni ai țărilor lor.

Procedurile durează doar câteva minute, iar migranții nu sunt asistați de avocați. La sfârșit, personalul respectivelor ambasade decide dacă persoana respecivă este sau nu cetățean al țării respective.

În caz afirmativ, le înmânează pașapoarte provizorii, plus sume de bani cuprinse între 500 și 600 de euro, ceea ce îi face să accepte naționalitățile fictive.

În Rusia represiunea la adresa presei independente continuă, atât prin intermediul legii cât și, se pare, și prin mijloace electronice. (New York Times Magazine)

Publicația rusă de limbă engleză New Times Magazine, cu o atitudine critică față de președintele Vladimir Putin a fost ținta unui dublu atac, scrie The Guardian.

Agenția rusă de supraveghere a comunicațiilor a emis luni un avertisment și o amendă către revista fondată încă din 1943 și care în ultimii ani a devenit critică față de Kremlin.

Motivul: într-un articol apărut în numarul din ianuarie, a menționat numele grupării ultranaționaliste ucrainene Sectorul de Dreapta, care este interzisă în Rusia. Problema este că o publicație poate fi închisă în cazul în care primește două avertismente în 12 luni.

Mai mult, pedeapsa electronică a venit în aceeași zi în care New Times Magazine a publicat noi informații despre fiica lui Putin, Maria. Situl revistei a fost pus la pământ de hackeri, pentru câteva ore.

Discuțiile despre viața privată a lui Putin reprezintă de mult timp un subiect tabu în Rusia, dar unele publicații au început recent să ridice vălul secretului. Astfel, s-a constatat că cele două fiice ale sale și asociații lor s-au bucurat de un succes rapid în politică și afaceri, împreună cu alți copii  ai elitelor politice de la Kremlin.