Criza refugiaților: Va urma Germania modelul Austriei? (Deutsche Welle)

Austria impune cota maximă pentru solicitanții de azil, dând un semnal politic în toiul crizei refugiaților. Nimic altceva decât o cosmetizare politică, scrie corespondentul de la Bruxelles al Deutsche Welle. 

 Toți solicitanții de azil vor fi înregistrați înainte de intrarea în Austria. Numai cei care au de gând să ajungă în Germania sau Austria vor fi lăsați să treacă. Dacă această măsură va limita într-adevăr numărul refugiaților în Austria, nu știe nimeni, nici măcar cancelarul Werner Faymann.

Dar controalele intensificate la graniță au două efecte: în primul rând, aduc o relaxare politică în marea coaliție a lui Faymann, formată din social-democrați și conservatori, pentru că majoritatea austriecilor își dorește să pună punct primirii refugiaților. În al doilea rând, pun o presiune masivă pe țările aflate pe așa-numita rută balcanică, dar mai ales pe Grecia și Italia.

Acestea trebuie să fie obligate, e de părere ministrul de Externe al Austriei, Sebastian Kurz, să securizeze mai bine granițele externe ale UE. O politică de migrație făcută cu parul, având în vedere că soluționarea crizei prin metodele clasice ale Uniunii Europene este pe cale să eșueze.

Dar nu va mai dura mult, până când și Germania își va schimba cursul , notivând că nu poate să facă față singură acestor provocări.

În Germania, marea coaliție nu va numi acest pas "cotă maximă“, având în vedere că acești termeni au fost folosiți prea des de social-creștinii din Bavaria. Îl va numi ”țel” sau ”orientare”, sau cine știe cum. Președintele actual al Consiliului UE, premierul olandez, Mark Rutte, a vorbit deja despre un plan B, în cazul în care sistemul de până acum, format din hotspots, redistribuire și securizarea granițelor externe nu va funcționa.

Dar ce se va întâmpla atunci pe ruta balcanică și la granițele zonei Schengen? În țările din Balcanii de Vest și în Grecia se va ajunge la ambuscade uriașe de refugiați, solicitanți de azil și migranți. Serbia a anunțat deja că nu va mai lăsa refugiați să-i treacă teritoriul.

Europa ar capitula în fața valului de refugiați și și-ar pierde umanitatea. În interiorul UE vor fi din nou granițe și controale sistematice pe termen lung. Urmările economice ale acestei re-naționalizări ar fi catastrofale.

Cota maximă de refugiați nu rezolvă problema, ci o mută din centrul Europei la marginile ei, acolo unde sosesc refugiații. La întrebarea, ce se va întâmpla dacă această cota maxima va fi depășită, ministra de Interne a Austriei a răspuns: ” lagăre de internare”. E posibil ca aceasta să fie consecința? Acesta NU poate fi ultimul răspuns la chestiunea refugiaților. Chiar nu avem unul mai bun?

Și, cum era de așteptat, evenimentele de la Chișinău sunt urmărite cu atenție de presa din întreaga lume. Ziare, agenții de știri și situri ale rețelelor de televiziune transmit în timp real informații despre criza Republicii Moldova.

La Monde transmite că peste 10.000 de oameni au protestat  joi la Chișinău, împotriva numirii noului guvern al Republicii Moldova.  Guvernul a fost investit peste noapte, după o ceremonie discretă, sub protecția poliției  și la care presa nu a fost invitată, în reședința oficială a președintelui Nicolae Timofti.

Parlamentul Republicii Moldova aprobase  în seara precedentă numirea lui Pavel Filip, un pro-european, în calitate de prim-ministru precum și componența guvernului, mai scrie LeMonde.

Euronews notează că mii de protestatari s-au adunat în fața Parlamentului din Republica Moldova  și au încercat să intre în interiorul instituției, în scopul de a anula numirea noului guvern.

Protestele au început în luna aprilie, în această fostă republică sovietică populată de 3,5 milioane de persoane, amplasată între Urkaina și România.

Vestea care a zguduit mulțimea de demonstranți: a fost "dispariția"  din bănci a peste 900 de milioane de euro, sau 15% din PIB.

Țara sa scufundat în criză politică odată cu demiterea guvernului anterior de către Parlament, la 29 octombrie.

Mulțimea a scandat "Jos cu bandiții", a cerut alegeri anticipate și demisia noului prim-ministru Pavel Filip.

Unii moldoveni ar prefera partidele pro-ruse ca o alternativă la actualula guvernare, scrie situl rețelei americane ABC News. Alți protestatari critică guvernul, care are ca obiectiv aderarea la UE,  tocmai pentru că nu aplică reforme și nu combate corupția.

"Este o stare de furie cât se poate de foarte reală față de elita politică moldovenească",  declară Daniel Brett, un profesor asociat la Open University, adăugând că protestele nu  sunt neapărat pro-Europa sau pro-Rusia.

"Politicienii din Moldova au căutat în mod constant  să-și pună propriile interese înaintea celor ale țării. Oportunitățile de combatere a corupției și  crizei economice au fost ratate, deoarece lupta împotriva corupției amenință interesele elitei", a adăugat sursa citată .

Președintele român Klaus Iohannis, a cerut, joi, Republicii Moldova ca nou guvern să  demareze reformele așteptate, mai transmite ABC News.