Cum subminează Rusia unitatea Europei ( The Telegraph)

Agențiile de informații americane sunt pe cale să realizeze o anchetă majoră asupra modul în care Kremlinul a infiltrat și a finanțat în mod clandestin partidele politice din Europa în ultimul deceniu, scrie ultima ediție a The Sunday Telegraph. 

Înalți funcționari guvernamentali britanici au declarat pentru The Telegraph că măsura Statelor Unite a venit ca urmare a temerilor tot mai mari că un nou război rece se desfășoară acum în Europa, iar imixtiunea rusească a depășit în amploare tot ce se credea anterior.

Un dosar al "activității de influență rusești" a fost văzut de jurnaliștii de la The Sunday Telegraph. Dosarul a identificat operațiuni de influența ale Rusiei în Franța, Olanda, Ungaria, precum și în Austria și Republica Cehă.

Intențiile Rusiei ar fi "subminarea coeziunii politice" a Uniunii Europene, stimularea agitației împotriva programului NATO de apărare antirachetă și subminarea încercărilor de a se găsi alternative la resursele de energie din Rusia.

Oficialii au refuzat sa spună cine se află exact în solda rușilor, dar The Telegraph crede că aici pot fi incluse grupuri de extremă dreaptă, inclusiv Jobbik din Ungaria, Zori de Aur în Grecia, Liga Nordului din Italia și Frontul Național din Franța, care a primit 9 milioane de euro de la o bancă din Rusia, în 2014.

Alte cazuri includ legături privilegiate în Austria, inclusiv o vizită  a unui grup de parlamentari austrieci în Crimeea, precum și cazuri de spioni ruși descoperiți că foloseau documente austriece.

Influența rusă a fost, de asemenea, detectată în perspectiva referendumului din Olanda, din luna aprilie, când alegătorii vor fi întrebați dacă vor sau nu relații mai strânse ale UE cu Ucraina.

În Marea Britanie, ochii Kremlinului sunt îndreptați către viitorul referendum privind rămânerea în UE și pe alegerea lui Jeremy Corbyn ca lider al Laburiștilor. Acestea sunt văzute la Kremlin drept potențiale oportunități de a slăbi Europa.

"De câte ori are ocazia, Rusia subminează Vestul și vrea sa vadă sfârșitul Uniunii Europene pentru că preferă o politică de divide et impera ", spune pentru The Telegraph Andrew Foxall, director al think-thank-ului Henry Jackson Society.

Ridicarea sancțiunilor la adresa Iranului reprezintă un subiect de interes major în presa internațională. Comentatorii sunt, în general, departe de a se entuziasma. Iată câteva opinii din selecția realizată de Eurotopics.

Ziarul german Die Tageszeitung atrage atenția că, la doar o zi după ce sancțiunile au fost ridicate, SUA au impus noi măsuri punitive Teheranului – de data aceasta pentru programul de rachete balistice. Încă atârnă semne mari de întrebare asupra viitorului Iranului în comunitatea internațională. Situația drepturilor omului în Iran nu s-a îmbunătățit. Iranul este țara cu cele mai multe execuții după China și artiștii critici  ajung repede în spatele gratiilor. Există încă un drum lung de parcurs înainte de a fi clădite adevărate relații prietenie cu SUA și UE.

Ziarul economic Hospodářské noviny din Republica Cehă observă că Iranul va deveni acum un Eldorado. Mulți sunt fericiți că acordul negociat anul trecut va îmbunătăți situația. Iar oamenii de afaceri cehi merg și ei la Teheran pentru a concura cu afaceriștii din întreaga lume care au redescoperit brusc imensa piață iraniană. Cu toate acestea, cel puțin un lucru ar trebui să rămână tabu: vânzarea de arme. Rusia a vândut deja Iranului sisteme de rachete anti-aeriene. Acum se negociază livrarea de tancuri și avioane de luptă.

Pentru cotidianul spaniol El Pais, ridicarea completă a sancțiunilor împotriva Iranului este o veste excelenta. Iranul nu este doar o putere regională, dar ar putea fi, de asemenea, un agent important in lupta strategică împotriva jihadismului, crede ziarul spaniol.