Sondaje nemiloase pentru Angela Merkel, înainte de testul crucial din martie (Le Figaro)

La două săptămâni după incidentele de la Koln, sondajele sunt nemiloase pentru Angela Merkel. Politica sa de deschidere față de refugiați își găsește tot mai puțin susținători în Germania, scrie corespondentul de la Berlin al ziarului francez le Figaro.

Unul câte unul, semnele negative se acumulează. În Rheinberg, nu departe de Köln, carnavalul din februarie a fost anulat. Autoritățile se tem pentru siguranța procesiunii, care ar trebui să treacă pe lângă un adăpost pentru refugiați. Explicația oficială; solicitanții de azil "nu sunt familiarizați cu carnavalul" și ar putea "să se comporte prost” În Bornheim, piscina va fi de  acum închisă pentru refugiați. Motivul: prea multe femei s-au plâns că au fost deranjate.

Criza refugiaților a pus la colț autoritățile din Germania. În Landshut, un mic sat din Bavaria, primarul Peter Dreier ales calea cea mai dură ca să-și exprime furia: a trimis la Berlin un autobuz  plin cu refugiați. Destinația exactă: Cancelaria Federală.

Potrivit Barometrului realizat de rețeaua TV ARD, 51% dintre germani nu mai cred că Germania "va răzbi" - expresia folosită la sfârșitul verii de cancelara Merkel.  Luna trecută , nivelul pesimismului era de 48% iar cel de sprijin de 49%. În ianuarie, doar 44% mai sunt optimiști.

Țara este împărțită în două: pe de o parte, sunt cei care încă lucrează din greu pentru a ajuta la gestionarea problemei, acolo unde este posibil; pe de altă parte, sunt cei care, în tăcere, se îngrijorează.

În cadrul CDU,  40 de deputați dintre cei 311 amenință să depună o moțiune care pledează pentru închiderea frontierelor în calea migranților ilegali.

Situația este în mod clar tensionată.  Și, cu mai puțin de doi ani înainte de următoarele alegeri, este de așteptat ca presiunea pusă pe Angela Merkel să se intensifice.

Întrebarea este dacă până atunci mai e suficient timp pentru a depăși criza, În luna martie, trei alegeri regionale din Baden-Württemberg, Renania-Palatinat și Saxonia-Anhalt, vor fi un test important. Rezultatele AFD, partidul populist care a dus campanii împotriva imigrației, vor fi urmărite în mod deosebit.

Și totuși, Europa nu are altceva de făcut decât să lucreze la integrarea refugiaților, ținând cont și de diferențele culturale existente, scrie The Economist.

În urmă cu patru luni,  fotografia micuțului Aylan, copilul înecat pe coasta Mării Egee,  a devenit rapid imaginea definitorie a maselor de refugiați care fug de războiul din Siria.

Dar după evenimentele de la Koln, europenii nu mai văd în refugiați imaginea familiilor persecutate, cu copii mici. În schimb,  văd nișe oameni amenințători, tineri stăpâniți de sexismul, altfel comun în Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Astfel de temeri, deși poate exagerate, nu sunt cu totul absurde. Și nu vor fi înlăturate doar subliniind că presupușii atacatori identificați până în prezent sunt în mare parte marocani sau algerieni, nu sirieni.

Există într-adevăr o prăpastie culturală între  Europa bogată, liberală, seculară și unele dintre țările din care provin migranții.

Este imposibil de a se efectua acum anchete în Siria, din motive evidente. Dar un sondaj Pew, realizat printre musulmanii din întreaga lume în 2013, arată că mai mult de 90% dintre tunisieni și marocani cred că ar trebui ca soția trebuie să se supună întotdeauna soțului. Doar 14% dintre musulmanii irakieni și 22% dintre iordanieni cred că femeii ar trebui să i se permită să inițieze un divorț.

Și, deși societățile arabe pedepsesc aspru infracțiunile sexuale, femeile care se aventurează singure și în haine ceva mai sumare intr-un spatiu public din, să zicem, Egipt, se pot aștepta un baraj de hărțuire masculin, de tipul celui de la Koln.

Mai degrabă decât  să cedeze panicii, Europa trebuie să lucreze pentru a gestiona fluxul de refugiați și a-I ajuta pe să asimileze cultura locală.

Iar un bun început ar fi chiar aplicarea legii.

În mod clar, poliția din Köln nu a făcut față valului de agresiuni sexuale. Poate că nu a înțeles de la bun început  ce se întâmplă sau poate s-a temut  să nu fie acuzată de rasism. Sau pur și simplu a fost incompetentă.

De ani de zile există plângeri din partea femeilor că poliția germană  nu face destul pentru a opri actele  de hărțuirea sexuală  din partea grupurilor de indivizi beți de la Oktoberfest din München.

Camere de securitate în locurile publice ar face mai ușoară condamna celor care se ascund în mulțime . Iar germanii ar trebui să depășească reticențele în această privință. Cu puțin noroc, și poliția va învăța din propriile greșeli.

Procesul de absorbție a refugiaților va fi nici rapid, nici ușor,  dar până la urmă va fi benefic pentru Europa.

În mod ideal, toate țările europene ar trebui să-și ia partea lor.  Și este scandalos faptul că atât de puține au fost de acord să ia mai mult de o mână de sirieni și că guvernele europene nu căzut de acord asupra unei agenții de frontieră  comune a UE.

Desenul din Charlie Hebdo, care sugerează că micuțul Aylan, copilul găsit înecat pe o plajă din Turcia, ar fi devenit agresor sexual în Germania, a stârnit controverse și în afara granițelor Franței.

În polemică s-a implicat și regina Rania a Iordaniei, remarcă revista franceză Le Point.

Pe conturile ei de Facebook și Twitter, Regina Rania a Iordaniei  a postat un desen realizat de caricaturistul iordanian Osama Hajjai.

Băiețelul  este arătat tot pe plajă, alături de un copil mai mare care duce o servietă  de medic.

Desenul a fost publicat în trei versiuni: arabă, engleză și franceză, cu același titlu ca și în Charlie Hebdo: "Ce-ar fi devenit micuțul Aylan dacă ar fi crescut? "Și regina a răspuns:" Aylan ar fi putut deveni un doctor, un profesor sau un tată iubitor. "