Termenul de ”război” este discutabil, jihadiștii nu sunt soldați (The Independent)

Autoritățile franceze au caracterizat atantatele de la Paris drept un act de război. Totuși, în privința acestui termen, comentariile presei internaționale sunt împărțite.

”A fost un act de război”, a spus președintele Francois Hollande, iar premierul Manuel Valls a afirmat la rându-I că ”suntem în război”. ”Război în inima Parisului”, titrează Le Figaro. ”De data aceasta este război”, scrie și Le Parisien.

Dar utilizarea cuvântului ”război” este discutabilă, crede cotidianul britanic The Independent.

”Limbajul de ieri al președintelui Hollande de face să ne simțim inconfortabil. Înțelegem ce simte el și împărtășim sentimentul său de șoc. Dar ne temem că li se conferă  statutul soldați celor care comit crime teroriste. Or, aceștia nu sunt nici soldați, nici martiri, ci adepți ai unui cult care glorifică moartea”.

În Belgia, ziarul francofon L Avenir subliniază că ”într-un război, în general, sunt două tabere clar identificate. Aici nu este cazul, iar cuvântul război este un pic golit de conținut”.

Și tot în Belgia, ziarul framand Der Staandard subliniază că ”președintele Hollande a creat mari așteptări atunci când a utilizat cuvântul război”. Pentru cronicara publicației The Spectator, musulmana Qanta Ahmed, folosirea cuvântului război este justificată.

”Aceste atentate au fost o declarație de război a islamiștilor către soceietatea liberă. Dar nu numai atât. A fost un act de război din partea islamiștilor împotriva islamului însuși. Această nouă ideologie este o formă de totalitarism care își găsește originile nu în islamul medieval ci în fascismul de secol XX”.( Sursa: Courrier International)

 

Atentatele de la Paris au reprecusiuni și asupra coeziunii europene. O coeziune pusă și așa la grea încercare de criza refugiaților.

”Atentatele de la Paris și descoperirea unui pașaport sirian aproape de trupul unui kamikaze au relansat imediat tensiunile în sânul Uniunii Europene pe tema politicii de primire a migranților”, scrie AFP. Partizanii liniei dure estimează că temerile lor sunt mai fondate ca niciodată.

”Nu toți refugiații sunt teroriști, dar a crede că nu e niciun combatant printre refugiați este naiv”, a intervenit duminică Markus Söder, unul dintre liderii Uniunii Crestin Sociale din Bavaria, citat de presa germană. ”Paris a schimbat totul, nu mai este timpul unei imigrații necontrolate”, a continuat fruntasul crestin-social german.

Fără a mai aștepta intrarea în funcție, viitorul ministru polonez al Afacerilor Europene, Konrad Szymanski, a anunțat sâmbătă că țara sa, deja foarte ostilă primirii refugiaților, nuare posibilitatea, din punct de vedere politic, de a respecta acordurile europene privind relocarea migranților.

”Domnule prim ministru, vă cer să închideți frontierele acum! ” a reacționat și liderul populist olandez Geert Wilders, al cărui partid s-a cățărat în fruntea sondajelor de opinie din țara sa.

De partea cealaltă, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a intervenit duminică în apărarea liniei de până acum, afirmând că nu va avea loc o revizuire a ansamblului politicilor europene în materie de refugiați. ”Cei care au pus la cale atentatele sunt exact cei de care refugiații fug, nu invers”, a afirmat liderul European, precizând că ”nu trebuie cedat în fața reacțiilor  primare”.

Totuși, o sursă apropiată președintelui Juncker a precizat că afirmațiile acestuia nu înseamnă că nu există și o marjă de manevră pentru o revizuire parțială a acestei politici.

Pentru șeful, diplomației olandeze, Bert Koenders, ”a închide frontierele doar dă iluzia siguranței, este un basm care nu ajută pe nimeni. Înțeleg temerile și nu se poate exclude cu totul prezența jihadiștilor ptintre migranți , dar noi avem de-a face cu terorismul încă de dinainte de venirea valului de refugiați”.

Aceeași reacție și din Croația,țară aflată pe ruta balcanică a migranților. Primul ministru Zoran Milanovic a afirmat la rându-I că ”închiderea frontierelor și sârma ghimpată nu vor împierica astfel de drame. Nu vreau să leg criza migranților de atentatul de la Paris”.

 

Rubrica Desintox din ziarul Liberation demontează o serie de așa-zise dezvăluiri de pe rețelele de socializare.

Nu, flăcările izbucnite în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei unu, în tabăra de refugiați de la Calais nu aveau legătură cu atentatele de la Paris. Nu a fost vorba de niciun act de răzbunare.

Prefectura Nord-pas de Calais a confirmat că a fost vorba despre un incendiu provenit de la un scurtcircuit în tabăra de la Calais, care din fericire nu a produs victime.

Nu, Donald Trump nu a expediat un tweet în care ar fi făcut o legătură ironică între atentate și legislația strictă din Franța privind controlul deținerii armelor. Adevărat este însă că ambasadorul Franței în Statele Unite a răspuns, denunțând comportamentul de vultur al candidatului american, scrie Liberation. Doar că mesajul lui Donald Trump data din 7 ianuarie și fusese postat în legătură cu Charlie Hebdo. Sigur, asta nu face mesajul mai decent, dar adevărul este că nu există o legătură cu atentatele.

Și nu, nu există nicio femeie care ar fi supraviețuit  în patru atentate: atacul de la Aurora, din 2012, atentatul din școala Sandy Hook din Newton, tot din 2012, maratonul de la Boston din 2013 și atentatele de la Paris.

Fotografiile postate pe rețelele de socializare par să indice aceeași femeie brunetă surprinsă în momentele de după cele patru episoade dramatice.

În realitate, este vorba despre persoane diferite. De fapt, este versiunea reîncălzită a unei povești care a mai circulat în legătură cu cele trei atentate de pe teritoriul american. Atunci, investigațiile presei au demonstrat că era vorba despre trei personae diferite. Ceea ce nu a împiedicat ca intoxicarea că continue.