SUA acuză Rusia de șantaj energetic (BBC News)

Departamentul de stat american a condamnat acțiunile Moscovei pe care a acuzat-o că se folosește de resursele energetice pentru a controla Ucraina. Declarația vine după ce președintele rus Vladimir Putin a trimis o scrisoare către 18 țări europene în care acestea sunt avertizate că neplata datoriilor ucrainene către Gazprom ar putea avea ca efect perturbarea livrării de gaze rusești în Europa.

Administrația americană deplânge faptul că prețul gazelor și, în general, tranzacțiile dintre Rusia și Ucraina nu sunt guvernate de regulile pieței libere. Din această cauză, SUA încearcă să ajute Kievul să obțină finanțare internațională și să își diversifice sursele de aprovizionare cu gaz. Scrisoarea lui Putin precizează că Gazprom dorește plata datoriilor în cuantum de 2,2 miliarde de dolari și că va schimba unilateral modalitatea de plată în sensul în care Kievul va trebui să achite în avans de acum încolo. Dacă aceste lucruri nu se vor întâmpla, atunci Rusia va înceta total sau parțial livrările de gaze către Ucraina. Disputele trecute dintre cele două țări au dus la probleme în aprovizionarea cu gaze a unor state europene, dar UE anunță că are rezerve pentru a face față unui scenariu de urgență.

În altă ordine de idei, declarațiile contradictorii între NATO și Rusia se întețesc. După ce Alianța a publicat ieri un set de fotografii care arată trupele rusești comasate în apropiere de frontiera cu Ucraina, Moscova a catalogat imaginile drept învechite. Nu a trecut mult timp până când NATO a revenit cu o declarație în care anunță că va mai publica și alte imagini pentru a dovedi că precizările Rusiei ar fi false. În acest context, președintele american Barack Obama și cancelarul german Angela Merkel au discutat la telefon despre situația tensionată din estul Ucrainei. Obama i-ar fi spus doamnei Merkel că Europa trebuie să se pregătească pentru eventualitatea impunerii unor noi sancțiuni Rusiei.

Israelul impune sancțiuni Autorității Palestiniene (Le Monde)

Negocierile de pace sub egida secretarul de stat american John Kerry sunt în impas. Ambele părți – israelienii și palestinienii – par hotărâte să nu respecte termenul de 29 aprilie pentru a ajunge la un acord de pace care să reglementeze existența a două state vecine.

În replică la demersul palestinian de a adera ca entitate statală la 15 tratate și organizații internaționale, Israelul a decis să înghețe transferul de bani din taxele colectate în numele Autorității Palestiniene. Mișcarea ar putea avea efecte dezastruoase pentru economia și așa fragilă a teritoriilor palestiniene pentru că taxele vamale și TVA-ul colectat pentru produsele care tranzitează Israelul reprezintă două treimi din încasările bugetare de la Ramallah. Printre alte măsuri decise de Israel se numără și suspendarea participării la dezvoltarea unei extracții de gaze din mărginimea Fâșiei Gaza și plafonarea depozitelor bancare palestiniene din bănci israeliene.

Tensiunile au început să se intensifice odată cu refuzul Israelului de a elibera ultima tranșă de prizonieri palestinieni așa cum se angajase la începutul negocierilor directe. Guvernul de la Ierusalim încercase să forțeze prelungirea negocierilor până la finele anului. Apoi, Autoritatea Palestiniană a anunțat că reia demersurile de recunoaștere statală unilaterală prin cereri de aderare la 15 tratate și organizații ONU. Printre acestea, cea mai sensibilă cerere se referă la semnarea celei de-a Patra Convenții de la Geneva care reglementează protecția populației civile în teritorii ocupate. Aceasta, alături de aderarea la Tribunalul Penal Internațional, ar putea reprezenta baza legală pentru o acțiune în justiție împotriva Israelului.

Berlusconi vrea să se salveze într-un cămin pentru persoane cu handicap (Spiegel)

Speranță pentru fostul premier italian: procuratura a fost de acord cu executarea pedepsei pentru evaziune fiscală sub forma muncii în folosul comunității. O decizie definitivă va fi luată de tribunal cel mai devreme marțea viitoare, dar Berlusconi știe deja unde vrea să activeze.

E o victorie preliminară importantă pentru fostul premier care vroia să scape de arestul la domiciliu, cea mai gravă pedeapsă pe care o putea primi conform legii italiene modificată de el însuși pe vremea când conducea guvernul de la Roma. Timp de un an, Silvio Berlusconi va face, probabil, muncă în folosul comunității. Presa din peninsulă a aflat că Berlusconi vrea să muncească o zi pe săptămână într-un centru pentru persoane cu handicap din Arcore, în apropiere de vila sa din suburbiile milaneze. Judecătorii pot decide însă ca Berlusconi să lucreze și în alt loc. Oricum ar fi, varianta aceasta îi oferă mult mai multă libertate, chiar și politică, decât arestul la domiciliu.