Ucraina: opoziția nu are un proiect politic (Le Monde)

8.jpg

Foto: Ioana Moldovan

Începutul a fost pe 21 noiembrie, când activiști ucraineni se mobilizau pentru a cere regimului Viktor Ianukovici să semneze un acord de asociere cu UE. Apoi, cererile opoziției s-au schimbat în apeluri de demisie a conducerii statului. La început de an, mobilizarea din Kiev e slabă, dar un nucleu dur de manifestanți ocupă în continuare Piața Independenței. Moment bun pentru un bilanț.

Demisia președintelui, a guvernului, dizolvarea Parlamentului, alegeri anticipate – nici vorbă. Singura concesie pe care au obținut-o protestatarii ucraineni a fost demiterea și anchetarea a trei persoane mai mult sau mai puțin responsabile de reprimarea violentă a manifestațiilor pe 29 noiembrie. Apropierea de UE, respectiv semnarea acordului de asociere, e clar că nu se va întâmpla de când Ucraina a semnat un acord de finanțare cu Rusia în data de 17 decembrie. În Euromaidan se mai strâng duminica cel mult 10.000 de persoane spre deosebire de sutele de mii care ne impresionau în decembrie. Câteva mii ocupă în continuare piața, dar deplasările din piață către sediile puterii ucrainene s-au înmulțit într-o încercare de a spori presiunea în ciuda numărului scăzut de manifestanți.

Se pare așadar că singura victorie a Maidanului este dovada că societatea ucraineană se poate mobiliza și poate reacționa la unele decizii ale politicienilor care contravin interesului public. Chiar dacă rezultatele concrete nu există, apare totuși speranța că, pe viitor, cetățenii ucraineni vor fi mai vigilenți la procesele declanșate de putere. Pentru o schimbare adevărată, orizontul se conturează către luna martie a anului 2015, când vor fi organizate alegeri anticipate. Deocamdată, opoziția politică ucraineană nu pare să se fi trezit din euforia sutelor de mii de oameni strânși în Maidan. Cele trei partide nu reușesc să cadă de acord asupra unui candidat unic în 2015, așa că își vor face concurență în primul tur de scrutin. Iar mai grav este faptul că opoziția nu are niciun proiect politic pentru o eventuală eră post-Ianukovici. Ucrainenii au mai trecut printr-o speranță dată de simpla alternanță la putere în 2004. Mare le-a fost dezamăgirea...

Criza siriană: rebelii se atacă între ei (BBC News)

Un grup radical islamist din Siria a lansat un apel către susținătorii săi pentru a ataca alte grupări rebele siriene ce nu îi susțin cauza. Apelul vine de la organizația Statul Islamic în Irak și Levant (ISIS) după zile de lupte interne care au făcut sute de victime.

Până nu demult, analiștii internaționali atrăgeau atenția că printre rebelii sirieni activează Frontul Al-Nusra, o organizație extremistă care este și motivul oficial pentru care statele occidentale au refuzat să înarmeze opoziția siriană. Zilele acestea însă, Al-Nusra se dovedește a fi, de fapt, o grupare moderată, iar afirmația poate fi susținută cu apelul la armistițiu pe care acesta l-a lansat zilele trecute către celelalte grupări rebele ce operează în Siria. De vineri încoace, circa 270 de luptători rebeli au murit în lupte interne în mai multe orașe siriene. La Raqqa, un oraș controlat în totalitate de diferite grupări rebele, violențele continuă. Liderul islamist al Frontului a răspândit un mesaj audio în care propune un armistițiu și arată că luptele din interiorul opoziției nu fac altceva decât să servească președintelui Bashar al-Assad. Replica de la ISIS a venit câteva ore mai târziu, tot printr-un mesaj audio, în care un lider al mișcării cere susținătorilor să-i „nimicească pe dușmani și să omoare conspirația din fașă”. Organizația este afiliată rețelei al-Qaida. Ieri, la Alep, aceasta a executat 50 de prizonieri. Printre ei se aflau medici, jurnaliști locali și luptători ai altor grupări.

Militari americani, grav bolnavi după intervenția de la Fukushima (Die Welt)

Portavionul american USS Ronald Reagan a răspuns imediat la cererile de ajutor ale autorităților nipone. Militarii americani se aflau în apropierea Coreii de Sud când a avut loc accidentul de la centrala nucleară Fukushima. Acum, 70 de membri ai echipajului suferă de afecțiuni extrem de serioase, inclusiv de cancer.

Militarii americani s-au organizat și dau în judecată compania Tepco, administratorul centralei, pentru că aceasta ar fi ascuns adevărata dimensiune a accidentului nuclear determinând astfel o intervenție internațională. Pe atunci, ajunși în zonă, militarii de pe USS Ronald Reagan făceau glume pe seama a ceea ce li se întâmpla. Aerul avea un gust metalic, iar soluțiile de curățare erau „zăpadă radioactivă”. Între timp, glumele au dispărut și râsul la fel. O femeie în vârstă de 24 de ani povestește că într-o lună poate slăbi 30 de kilograme pentru a le pune la loc în luna următoare. Ciclul menstrual îi durează șase luni, iar despre posibilitatea de a rămâne însărcinată nici nu poate fi vorba. Alți militari s-au îmbolnăvit de cancer, unii au orbit.

Avocații lor afirmă că soldații au fost expuși prelungit la radiații. Mulți au sărit în mare pentru a salva victime ale cutremului din martie 2011 fără să știe că Tepco deversa milioane de litri de apă radioactivă în ocean. Armata americană respinge scenariul și spune că nivelul de radiații ar fi fost la mai puțin de un sfert din cel la care suntem expuși în mod natural din cauza soarelui și a altor surse naturale. Militarii ar fi primit medicamente, iar uniformele și costumele de protecție ar fi fost spălate de reziduuri. Și aici se găsește cheia procesului care va urma: spălarea se făcea tot cu apă din ocean, trecută în prealabil printr-o instalație de desalinizare. Aceeași apă se folosea și la dușuri și la spălatul pe dinți. 

Revista presei internationale cu Laurentiu Colintineanu