Invazia Rusiei în Ucraina: a venit, oare, vremea diplomației?

ucraina_pace_porumbel.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

În timp ce ofensiva rusă din sudul și estul Ucrainei a intrat într-un impas prelungit, ba chiar cu succese importante de partea Kievului, tot mai mulți analiști își pun întrebări legate de perspectivele unor negocieri de pace. Potrivit Kievului negocierile inițiate de cele două țări au fost suspendate sine die din lipsa unor perspective semnificative, pentru care ar fi vinovată partea rusă. Dar chiar a venit timpul discuțiilor?

"Anunțul Rusiei despre expulzarea iminentă a zeci de diplomați spanioli, francezi și italieni pe 18 mai confirmă că, în conflictul declanșat de Moscova în Ucraina, este timpul războiului, nu al diplomației", crede Le Monde :

"La sfârșitul a aproape trei luni de conflict ale cărui efecte devastatoare se resimt în întreaga lume, nu există alternativă. Trebuie să sprijinim în continuare Ucraina, și în primul rând militar, pentru ca aceasta să se găsească în cea mai bună poziție atunci când se va întoarce în sfârșit vremea diplomației".

Dar, după cum atrage atenția La Stampa: „chiar dacă se deschide un nou război rece, dialogul va fi chiar mai important decât a fost în timpul Războiului Rece 1.0. Într-o lume mai interdependentă și mai globalizată, Occidentul va avea nevoie de cel puțin o măsură de cooperare pragmatică cu Moscova pentru a aborda provocările comune, cum ar fi negocierea controlului armelor, oprirea schimbărilor climatice, gestionarea sferei cibernetice și promovarea sănătății globale. În acest scop, încheierea rapidă a războiului printr-o încetare a focului și o înțelegere negociată este de mult preferabilă fie unui război care se prelungește, fie unui nou conflict înghețat."(Sursa: Eurotopics)

 

Liderii germani, în rol de mediatori?

Le Figaro observă că, pe teren, "forțele Kievului au înaintat pe mai multe fronturi în nordul și estul țării pentru a trimite înapoi armata rusă, care la rândul ei continuă să avanseze mai spre sud, în Donbas. În acest context, Ucraina mizează pe livrarea de arme grele de către aliații săi occidentali pentru a contrabalansa puterea de atac rusă".

Iar ziarul german Der Tagesspiegel  crede că "acum este necesară reînnoirea dialogului, cu ajutorul mediatorilor internaționali.

Datorită istoriei sale, Germania este potrivită pentru a juca acest rol. Cei doi profesioniști în politică externă care sunt președintele Republicii Federale, Frank-Walter Steinmeier, cunoscut în întreaga lume pentru că a fost de două ori ministru al Afacerilor Externe și Annalena Baerbock ar putea constitui un tandem de conciliatori.

Ei s-ar putea lansa într-o „"navetă diplomatică", desigur, cu aprobarea guvernului german și a comunității internaționale.

Aceasta, deoarece conversațiile telefonice sunt una, conversațiile față în față sunt alta. Ambele trebuie să se completeze, să interacționeze. Picătură cu picătură, apa sapă în piatră. Pentru că pacea este mai mult decât o idee".

 

Dar cum va fi relația cu Vladimir Putin "după"?

Totuși, să nu uităm cine a generat acest impas, ne spune publicația portugheză Jornal Economico, citată de Rador: ”Rusia lui Putin și a lui Lavrov a fost cea care a atacat Kievul, în momentul în care secretarul general al ONU era primit de Zelenski, dorind să umilească Națiunile Unite și să arate că Rusia este deasupra legii.

Rusia lui Putin și a lui Lavrov a fost cea care a mințit comunitatea internațională, negând că va ataca Ucraina, punând la cale un circ diplomatic de simulare, informând că trupele se întorceau la bazele militare și că totul nu a fost decât paranoia Occidentului

Putin este un criminal dezgustător, un laș de "buncăr" și un monstru eșuat care dorea să schimbe cursul istoriei, dar nu a făcut altceva decât să scrie note de groază și sânge".

În sfârșit, revista britanică The Spectator se întreabă dacă a venit timpul pentru ca Zelenski să discute cu Putin:

În ultimele zile, frontul unit al europenilor s-a crăpat puțin. Macron a spus că Putin nu ar trebui să fie umilit, în timp ce Zelenski a spus televiziunii italiene „Nu îl vom ajuta pe Putin să-și salveze fața plătind cu teritoriul nostru."

Parisul a negat că asta sugera președintele francez, dar este clar că el se gândește la cum să construiască noi echilibre de securitate în Europa, care să aibă în vedere Rusia.

 În același timp, firmelor din UE li se permite acum să-și plătească în mod efectiv gazul rusesc în ruble.

Un ministru britanic spune că UE „nu va întrerupe niciodată" gazul rusesc. Iar un alt oficial britanic de rang înalt spune: „Nu poți fi mai ucrainean decât ucrainenii" și crede că Zelensky este pregătit să negocieze Crimeea, chiar dacă alți membri ai guvernului său adoptă o poziție mai dură.

Lui Putin îi place să lase haos în urmă după o invazie: așa-numitele „conflicte înghețate", care nu se termină niciodată, sunt menite să-i ofere un motiv pentru a relua ostilitățile dacă îi convine.

Planul său inițial pentru Ucraina a fost să creeze un pretext pentru invazie, pretinzând o provocare în cele două republici autodeclarate din Donbas. Acest plan a fost dejucat de serviciile secrete occidentale, care au emis avertismente cu privire la invazie.

Scopul lui acum va fi ocuparea estului Ucrainei și asigurarea tulburărilor. Deci, viitoarele capacități militare ale Ucrainei sunt cruciale.

Urmează întrebarea cum vor arăta relațiile cu Putin după Ucraina.

Disponibilitatea lui Macron de a menține linii directe de comunicare cu președintele rus nu este ceva ce Londra este pregătită să facă. În Downing Street 10 este foarte greu de imaginat să ne întoarcem la o relație cu el care să semene cu una normală".

 
Revista presei internaționale din 20 mai 2022