Embargoul petrolier împotriva Rusiei: nu toate statele membre sunt pe aceeași lungime de undă

gazprom.jpg

Rafinărie Gazprom Neft în apropiere de Moscova
Sursa imaginii: 
© AFP - Natalia Kolesnikova via France24

Comisia Europeană a anunțat un embargo petrolier la adresa Rusiei. Interdicția va intra în vigoare treptat, pentru a da timp statelor membre să se adapteze, iar unele ar putea beneficia de perioade de tranziție mai lungi. Dar comentatorii internaționali atrag atenția asupra rezervelor formulate de mai multe state membre – Ungaria și nu numai.

”A fost nevoie de șaptezeci de zile de război în Ucraina pentru ca Uniunea Europeană să decidă să dea cu piciorul în mușuroi”, constată Libération. Același ziar francez atrage însă atenția că, propunând un embargo asupra petrolului rusesc, Bruxelles ”ajunge în miezul problemei” și, pentru prima dată, sancțiunile vor afecta cu adevărat economia celor douăzeci și șapte.

”Încheierea importurilor de petrol din Rusia ar reprezenta un moment de referință în răspunsul Europei la război și o decizie care ar remodela permanent politica globală și piețele energetice”, analizează Politico :

”Întrebarea cheie este dacă blocul se mișcă suficient de rapid pentru a avea un impact asupra efortului de război al lui Putin. Unele țări UE au cerut o interdicție rapidă a petrolului pentru a-l lovi imediat pe Putin. Un diplomat din Europa Centrală a respins avertismentele SUA că o interdicție completă a UE asupra petrolului rusesc ar duce la creșterea prețurilor internaționale: „Le este frică de impactul asupra alegerilor lor din noiembrie”. Dar Ursula von der Leyen a subliniat necesitatea de a acționa „în mod ordonat”, pentru a exercita o presiune maximă asupra efortului de război al Kremlinului, minimizând în același timp perturbarea piețelor globale. Există întrebări mai ample cu privire la cât de mult va dăuna interdicția fluxului de venituri al Rusiei din combustibilii fosili”.

Un expert consultat de publicație consideră că ”interdicția propusă va crește probabil prețurile, dar faptul că este treptată îi va atenua impactul – atât asupra piețelor, cât și asupra finanțelor Kremlinului”.

Și tot Politico precizează că proiectul necesită sprijin unanim din partea tuturor celor 27 de țări ale UE și există deja semne de potențiale diviziuni în privința detaliilor.

”În ciuda unui aranjament special pentru a acorda Ungariei și Slovaciei un an în plus pentru a se adapta la interdicția importurilor de petrol, guvernul lui Viktor Orbán a semnalat rezerve majore și a sugerat că ar putea să nu susțină măsurile”.

Surse din guvernul Slovaciei, citate de Politico,  au spus că țara ”va avea nevoie de cel puțin trei ani pentru a se pregăti”.

În timp ce, pentru țările mai implicare cum ar fi Polonia și Țările Baltice, ”cronologia propusă este deja probabil să pară dureros de lentă”.

 

Dezacorduri pe mai multe planuri

La Tribune constată că, în timp ce țările Europei au dat dovadă de unitate până acum în impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, planul de embargo progresiv asupra petrolului rusesc dă naștere unor dezacorduri. De fapt, Ungaria tocmai a respins această propunere „în forma sa actuală”, considerând că o astfel de măsură „ar distruge complet securitatea energetică a țării”.

La Stampa observă că există mai mulți nemulțumiți: „în primul rând Ungaria, care nu este mulțumită ce anul de tranziție care i s-a acordat... Urmează Slovacia, care consideră că perioada de tranziție de un an este insuficientă și cere cel puțin trei ani. Bulgaria și Republica Cehă s-au plâns de tratament inegal și doresc, de asemenea, o derogare. Grecia, în schimb, se opune măsurii care în decurs de o lună va împiedica navele europene să transporte țiței pe care Rusia vrea să-l vândă în afara teritoriului UE. Aceleași obiecții au fost ridicate de Cipru și Malta, două țări care sunt foarte active în acest domeniu. Prin urmare, sunt de așteptat probabil și alte excepții” (Sursa: Eurotopics).

Deutsche Welle estimează că Ungaria riscă o izolare suplimentară, refuzând să susțină embargoul petrolier al UE : ”Acest ”poate că nu” are alte motive. Mai exact, ar putea fi o provocare pentru Bruxelles - Comisia Europeană nu a plătit până acum miliardele alocate Ungariei din fondurile de recuperare post-COVID din cauza preocupărilor legate de corupție.

Comisia a lansat, de asemenea, un caz împotriva Ungariei în cadrul noului mecanism al statului de drept, săptămâna trecută.

Vetoul anunțat este doar o altă piatră de hotar a politicii externe duse de Ungaria și merge și mai mult spre izolarea sa în UE și la nivel global. Ungaria este singurul membru UE care nu a condamnat încă clar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, mai spune publicația germană.

În timp ce Süddeutsche Zeitung notează: „Renunțarea la petrolul rus ar putea face ca prețurile, în special cele la benzină, să crească și mai mult.  Materiile prime scumpe fac să merite căutarea chiar și a celor mai nebănuite resurse”. (Sursa:Eurotopics).

 
Revista presei internaționale din 6 mai 2022