Cum a reușit Rusia să evite panica financiară

rubla_dolar.jpg

Sursa imaginii: 
Arhiva AFP via rfi.fr

Dacă războiul din Ucraina merge prost pentru ea, Rusia a reușit, cel puțin, să păstreze un anumit echilibru financiar și, foarte important, să evite panica. Dar care vor fi efectele noului pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană? – se întreabă comentatorii.

În orice caz, panica financiară a fost evitată, constată Le Monde :

Banca Centrală a Rusiei a anunțat reducerea ratei dobânzii cheie de la 17% la 14%. La sfârșitul lunii februarie, instituția dublase nivelul, până la 20%, pentru a răspunde sancțiunilor financiare și a contracara riscul haosului monetar.

Rubla, care se prăbușise inițial, a revenit acum peste nivelul de dinainte de război.

În același timp, guvernul rus a decis să evite încetarea de plăți, respectând un termen pentru un împrumut în dolari, cu data de scadență de 4 aprilie și care s-a prelungit timp de câteva săptămâni.

În cele din urmă, Moscova a cedat, vineri, 29 aprilie, și a acceptat să plătească în dolari.

Rusia, care fusese în încetare de plăți în 1918 și 1998, pare să respingă, pentru moment, riscul unei astfel de crize, cu consecințe dureroase.

Rusia a reușit să înlăture panica financiară din două motive. Primul, și cea mai important, este că ea continuă să vândă gaz și petrol –care în plus sunt la prețuri foarte mari în prezent.

Agenția Internațională pentru Energie estimează că țara vinde în fiecare zi Europei gaze de 400 de milioane de dolari și produse petroliere de 700 de milioane de dolari

În același timp, din cauza sancțiunilor, are dificultăți să importe multe produse. Menținerea exporturilor de hidrocarburi și scăderea importurilor se traduce într-un paradox: excedentul balanței de plăți a Rusiei este la cote record. S-ar putea ridica chiar la 145 de miliarde de dolari pentru tot anul 2022. Suficient pentru a permite Moscovei să-și plătească în mare parte datoriile”.

 

Cât de eficiente vor fi noile sancțiuni?

În Italia, Corriere della Sera arată că  „Europa și SUA nu au reușit în eforturile lor de a face presiuni asupra Arabiei Saudite, Iranului și Venezuelei pentru a-și spori producția”. Ziarul se teme că ”dacă Europa oprește acum aurul negru al lui Putin, va crește costurile pentru toată lumea. Cât despre Putin, el ar vinde pur și simplu o parte din țițeiul pe care Europa încetează să-l cumpere către alții, la prețuri mai mari.” (Sursa: Eurotopics)

Ziarul german Der Tagesspiegel crede că „Europa și America trebuie să cântărească lucrurile cu atenție, să-și stabilească sancțiunile la nivel global și să exercite influență diplomatică asupra Indiei și Chinei pentru a se asigura că nu subminează acest  boicot. Altfel, un embargo petrolier va răni Occidentul mai mult decât pe Putin”. (Sursa. Eurotopics)

Dar reorientarea exporturilor de gaze și petrol nu este o sarcină ușoară pentru Rusia, estimează publicația poloneză Polityka: „Nu este atât de ușor să oprești producția, iar întreaga rețea de gazoducte duce în UE. La fel și cu petrolul. Deși, spre deosebire de gaz, rușii îl pot încărca pe nave și îl pot trimite oriunde doresc, vor avea probleme în a găsi cumpărători. Acest lucru este clar din reducerile pe care le oferă. Totul devine o problemă, chiar și găsirea unui tanc petrolier.” (Sursa: Eurotopics)

Iar Le Figaro citează surse diplomatice europene potrivit cărora cea mai importantă bancă rusă, Sberbank, care reprezintă 37% din piață, ar trebui exclusă din Swift. ”Dacă cei 27 vor fi de acord, încetarea achizițiilor de petrol și produse petroliere din Rusia va fi treptată, pe parcursul a șase până la opt luni, dar cu măsuri cu efect imediat, în special printr-o taxă pe transportul cu cisterne”, scrie Le Figaro citând un oficial european.

 
Revista presei internaționale din 4 mai 2022