Posibili mediatori ai crizei ruso-ucrainene: Israel, China sau ... Angela Merkel

putin_merkel.png

Angela Merkel și Vladimir Putin în grădina Castelului Meseberg, lângă Berlin, 18 august 2018
Sursa imaginii: 
Alexei Druzhinin SPUTNIK/AFP via rfi.fr

Israelul și-a încercat norocul, se pare, fără prea mare succes. Se așteaptă acum ca și China să-și intre în rol. Dar și Turcia este activă. Cine ar putea, în cele din urmă să-și asume rolul de mediator?

Süddeutsche Zeitung este de părere că oricum „Israelului nu i se potrivește rolul de mediator - și nu doar pentru că s-a opus mult timp medierii în propriul său conflict cu palestinienii. Dacă vrei să pui capăt unui conflict din exterior, fie trebuie să fii suficient de puternic pentru a folosi biciul și zăhărelul, fie să fii complet neutru și să nu ai interese. Cu Israelul, nu este cazul. Mai ales că are nevoie de bunăvoința lui Putin pentru a putea lansa lovituri aeriene împotriva activităților iraniene din Siria vecină”, notează ziarul german.

China ar beneficia foarte mult dacă ar reuși să calmeze tensiunile, comentează ziarul elvețian Le Temps:

Acesta este oportunitatea perfectă pentru Regatul de Mijloc de a se răzbuna pe adversarul său strategic, SUA, și de a-și demonstra soft-power-ul, într-un moment în care imaginea sa este pătată din cauza încălcărilor drepturilor omului și a demonstrațiilor sale de forță în Marea Chinei de Sud. Beijingul poate ocupa centrul atenției. Cu un singur avantaj: că nu este parte la conflict”.

Dar, după cum atrage atenția Le Monde, China tocmai ce își reafirmă „prietenia eternă” cu Moscova:

La o conferință de presă, ministrul chinez de externe Wang Yi a denunțat luni „mentalitatea de război rece” a Statelor Unite, spunând totodată că este gata să „faciliteze dialogul” în conflictul ruso-ucrainean.

Deși a fost relativ îngăduitor față de India – poate pentru că această țară se abține să critice intervenția Moscovei în Ucraina – Wang Yi, a fost foarte dur cu Japonia.

Dacă vor „să evite tulburările grave” în relațiile lor cu China, ministrul îi „sfătuiește” pe liderii japonezi să „vadă dezvoltarea rapidă a Chinei” și să-și schimbe pozițiile pe două puncte cheie: „Istoria și Taiwan”, a spus el, fără a detalia.

Deși denunță în mod repetat „logica blocurilor”, totul se întâmplă de parcă, pentru China, comunitatea internațională este acum împărțită în două grupuri de țări din ce în ce mai îndepărtate: Statele Unite și aliații săi de o parte, restul lumii pe de altă parte”, conchide Le Monde.

 

Angela Merkel, o posibilă soluție

Pentru La Stampa, ultima speranță ar fi Angela Merkel:

Dacă fosta cancelară s-ar întoarce din odihna ei binemeritată și ar zbura la Moscova și Kiev pentru a negocia condițiile unei încetări imediate a focului, ca preludiu al unui acord permanent asupra structurii Ucrainei, ea ar rămâne în istorie drept cea a adus pacea Europei în ceasul celui mai mare pericol. Înainte ca rușii să întrerupă accesul Ucrainei la mare, așa cum încearcă să facă în marșul lor spre Odesa. Și înainte ca alte țări să fie târâte accidental sau deliberat în conflict”.

Însă nici NATO nu trebuie să se lase intimidat , crede ziarul neerlandez De Telegraaf:

Nimic nu stă în calea distrugerii de către Președintele Putin a unei Ucraine independente și libere. Occidentul nu a reușit să-l oprească pe acest despot. Mai rău, lui Putin i se spune foarte clar ce nu vor face aliații: fără zonă de excludere a zborului și fără trupe terestre.

În fața acestor argumente, ne întrebăm ce ar face alianța dacă alte țări din afara NATO - precum Finlanda, Suedia sau Moldova - ar fi atacate. O amenințare nucleară voalată va fi, de asemenea, un motiv suficient pentru a se abține de la a interveni? Actuala reținere bazată pe frică nu este de bun augur”.

(Pentru realizarea acestei rubrici au fost folosite drept surse Eurotopics.net și Lemonde.fr).

 
Revista presei internaționale din 8 martie 2022