Ce se va întâmpla în Afganistan după retragerea americană?

afganistan.jpg

Soldați americani la Kabul
Image source: 
Reuters via rfi.fr

Statele europene sunt preocupate de problema recuperării personalului din Afganistan dar și de presiunea migraționistă. Franța și Regatul Unit au propus în cadrul Consiliului de Securitate ONU crearea unei zone protejate la Kabul pentru a continua evacuările și operațiunile umanitare, care ar trebui finalizate astăzi. Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se întâlnesc pentru a discuta problema migrației. Aceste teme fac obiectul comentariilor în presa europeană.

Timpul presează, atrage atenția La Croix:

Odată atinsă data limită de 31 august, soldații americani nu vor mai garanta securitatea aeroportului din Kabul, iar afganii amenințați de răzbunarea talibanilor nu vor mai găsi refugiu.

Negocierea unei astfel de „zone sigure” cu talibanii promite a fi delicată, dar în niciun caz imposibilă. Talibanii sunt dornici să arate că pot conduce țara și nu vor să transmită mesajul că operațiunea de evacuare va fi reluată imediat după retragerea SUA. Ei trebuie să aibă grijă de comunicarea lor, pentru a arăta că nu este aceeași operațiune, subliniind, fără îndoială, aspectul umanitar”,  cred experții consultați de ziarul francez.

Aceste ore pot fi considerate drept cele mai  periculoase din întreaga operațiune de evacuare, consideră la rândul său publicația germană Die Zeit:

Există un risc semnificativ de atacuri teroriste. Totuși, în ultimele zile, mai mulți înalți oficiali talibani au afirmat public că afganii ar putea continua să părăsească țara pe căi legale”.

În timp ce BBC reamintește că ”numai luni dimineața, cel puțin cinci rachete au zburat peste capitala afgană, dar au fost oprite înainte de a-și atinge ținta”.

 

Așadar, ce se va întâmpla după 31 august?

Departamentul de Stat al SUA a publicat duminică o declarație semnată de aproximativ 100 de țări, precum și de NATO și Uniunea Europeană, în care pretindea că au primit „ garanții ” de la talibani că persoanele cu drept de călătorie ar putea părăsi încă țara”, scrie The Guardian.

Iar La Stampa se întreabă în ce măsură talibanii sunt gata să negocieze cu guvernele pe care le-au luptat în trecut:

Au vreun interes să facă acest lucru? Dacă da, ce obiective urmăresc? Sunt pregătiți să dialogheze și să facă concesii, acum sau mai târziu? De asemenea, este necesar să ne întrebăm în legătură cu gradul de control pe care talibanii îl vor exercita, pentru a ști dacă se poate vorbi despre un guvern demn de acest nume - independent de recunoașterea formală acordată de alte state".

Pe aceeași temă, La Repubblica subliniază rolul important al țărilor musulmane:

Putem vorbi despre Qatar, în primul rând. În ultimii ani, statul din Golf a găzduit negocieri între Statele Unite și talibani la Doha, arătând că ar putea găzdui și cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu și ar putea oferi refugiu în același timp.

Întrucât Qatarul este principalul garant al Frăției Musulmane, dar și un aliat strategic al Ankarei, aceasta înseamnă că Turcia rămâne singura țară NATO capabilă să funcționeze concret în Afganistan”, este de părere ziarul italian.

 

Turcia ridică un zid la granița cu Iranul

În orice caz, Turcia ia măsuri concrete împotriva refugiaților afgani, observă revista franceză Le Point:

Președintele Recep Tayyip Erdogan a promis să pună capăt  fluxului de migranți, prin construcția unui zid la granița cu Iranul. La fel ca în toate țările europene, Recep Tayyip Erdogan este influențat de opinia publică, în mare parte ostilă refugiaților.

Două treimi dintre turci se declară în favoarea închiderii granițelor în fața migranților afgani, potrivit unui sondaj recent.

La începutul lunii august, violențele au izbucnit într-un cartier din Ankara, unde localnicii i-au atacat pe sirieni și afacerile lor. Acest tip de incident a devenit frecvent, alimentat de escaladarea discursului coaliției islamo-naționaliste aflate la guvernare dar și al opoziției”.

Președintele Erdogan a spus într-un discurs televizat că „Turcia nu are nicio datorie, nicio responsabilitate sau obligație de a deveni depozitul Uniunii Europene în materie de migranți”.

După criza din 2015 – amintește Le Point - UE a semnat un acord cu Ankara în martie 2016 pentru a combate imigrația ilegală în schimbul unui ajutor financiar de 6 miliarde de euro. În iunie anul trecut, Bruxelles a trimis o nouă tranșă de 3 miliarde de euro. Iar Germania și Marea Britanie și-au exprimat sprijinul pentru ideea unei noi cooperări cu Turcia.

 
Revista presei internaționale din 31 august 2021