Portugalia și-a prezentat Planul de redresare, Italia a negociat până în ultima clipă

next_gen.jpg

Image source: 
Facebook / European Commission

Portugalia, care deține și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a devenit primul stat membru care și-a prezentat planul de redresare Comisiei Euriopene. Un pas important pentru a debloca cele 750 de miliarde de euro din planul Next Generation, cred comentatorii. Alte țări însă, mai negociază.

Pe lângă investiții, planurile naționale de redresare trebuie să includă reforme structurale, pentru a obține undă verde de la Bruxelles, atrage atenția publicația franceză Challenges.

Acest aspect a dat naștere unor discuții dificile între statele membre și Comisie. Executivul de la Bruxelles solicită includerea recomandărilor specifice formulate în 2019 și 2020 de către Consiliul European.

Acestea privesc, de exemplu, reforma asigurărilor pentru șomaj în Franța și cea a pensiilor, o reformă a pieței forței de muncă din Spania, reduceri ale cheltuielilor publice în Italia. Comisia se așteaptă ca majoritatea țărilor să-și fi prezentat oficial planul până la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai”.

Există însă și critici la adresa planului portughez, pe care le sintetizează un editorial al ziarului Público:

În domeniul mediului, schimbările par în principal cosmetice. Guvernul a ratat o dublă oportunitate de decarbonizare și finanțare imediată a investițiilor care au fost întârziate de zeci de ani. Planul suferă de o centralizare excesivă în mâinile ministrului planificării, făcând previzibilă înrăutățirea inegalităților teritoriale și hiperconcentrarea finanțării pe litoral”.

L'Opinion atenționează că parlamentele naționale nu au aprobat încă logica datoriei comune. În Germania, totuși, acest lucru „este iminent, din moment ce Curtea Constituțională din Karlsruhe a ridicat marți obstacolul în calea înființării fondului european de recuperare post-Covid prin respingerea contestațiilor introduse”.

Euronews notează că planurile naționale trebuie trimise înainte de sfârșitul lunii aprilie.

Dar instituțiile europene au anunțat o anumită flexibilitate. Scopul este de a adopta toate planurile până în vară. Această flexibilitate se explică prin faptul că anumite etape instituționale, necesare pentru adoptarea fondului de stimulare de 750 miliarde de euro, nu au fost validate. Nu toate statele membre au ratificat încă mecanismul. Pentru a deveni realitate, acesta trebuie să fie aprobat de fiecare capitală”. (Sursa: Toute L’Europe).

Iar Politico titrează că ”Italia promite o societate mai verde și mai echitabilă, prin cel mai mare plan de recuperare a coronavirusului din Europa”.

Primul ministru Mario Draghi și președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, au discutat pentru a rezolva detaliile finale.

Guvernul italian a publicat duminică cel mai amplu plan național de redresare din cadrul Uniunii Europene, cu 222 de miliarde EUR alocate pentru investiții legate de reformele solicitante solicitate de Comisia Europeană.

Draghi și colaboratorii săi au avut doar câteva săptămâni pentru a rescrie planul după ce au venit la putere, în februarie, pe fondul disputelelor legate de guvernare și calitatea proiectului anterior .

Astfel , rescrierea proiectului a întârziat o ședință a Cabinetului, prevăzută inițial pentru sâmbătă, deoarece Italia a negociat până în ultimul moment detaliile cu Bruxelles-ul.

Parlamentul italian va examina planul săptămâna aceasta, înainte de termenul limită din 30 aprilie, pentru a-l înainta Comisiei Europene.

Primele fonduri ar putea fi eliberate imediat în iulie. Premierul Mario Draghi și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat telefonic pentru a trece peste detaliile finale, potrivit unui oficial guvernamental.

Draghi a urmărit să-și valorifice experiența și credibilitatea în calitatea sa de fost șef al Băncii Centrale Europene, în dorința de a determina Bruxelles-ul să semneze planul.

Comisia a avut îngrijorări cu privire la reformele complexe în materie de concurență și impozite dar și legat de unele investiții, care nu se potriveau cu prioritățile UE de tranziție verde, cum ar fi autostrăzile, a mai spus oficialul.

 
Revista presei internaționale din 27 aprilie 2021