Scandalul de spionaj din Italia și amintirea ”operațiunii anti-chimice” rusești de anul trecut

ambasada.jpg

Sediul Ambasadei Rusiei la Roma
Image source: 
AFP

Un căpitan de fregată italian a fost arestat marți seara în timp ce vindea documente confidențiale unui diplomat rus. Italia i-a expulzat apoi pe doi diplomați ruși. Iar comentatorii se întreabă care va fi impactul acestui eveniment asupra relațiilor dintre Roma și Moscova.

După cum transmite Le Monde, agentul rus a părăsit centrul Romei cu o pălărie albastră pe cap. A luat metroul, linia B, îndreptându-se spre sud și s-a oprit în cartierul EUR, mai discret.

De acolo, a luat autobuzul pentru câteva stații, înainte de a ajunge în parcarea de lângă un supermarket pentru a-l întâlni pe comandantul italian Walter Biot aflat într-o mașină. Acesta din urmă tocmai i-a dat un stick pe care erau documente clasificate, în schimbul unui plic care conținea suma de 5.000 de euro. În acel moment a intervenit contraspionajul italian, arestându-i pe cei doi bărbați

Potrivit agenției de știri italiene Adnkronos, acesta a fost cursul evenimentelor. În ultimele luni, cei doi bărbați s-au întâlnit în mod regulat, urmând inevitabil același ritual. În afară de această repetare imprudentă, în același loc, nu ar lipsi nimic din ingredientele unui roman de John Le Carré.

Le Figaro notează că episodul vine într-un moment în care relațiile dintre Rusia și Europa sunt oricum tensionate, de exemplu din cauza afacerii Navalny și a altor câteva cazuri de spionaj. Moscova acuză Uniunea Europeană că adoptă o poziție de „confruntare”. UE învinovățește Rusia pentru deteriorarea relațiilor, îndemnând-o la „progrese susținute” în domeniul drepturilor omului, precum și la „încetarea atacurilor cibernetice” împotriva statelor membre, mai scrie ziarul francez.

Agenția France Presse o citează pe Eleonora Tafuro, expertă în probleme rusești la grupul de reflecție ISPI din Milano. Aceasta spune  că astfel de incidente în Italia sunt rare. "Este foarte grav și ne duce cu adevărat înapoi în perioada Războiului Rece”.

Cotidianul La Repubblica scrie că incidentul amintește de preocupările de acum un an, când Italia a devenit epicentrul european al pandemiei coronavirusului.

La început, a refuzat orice asistență din partea partenerilor săi europeni, dar premierul Giuseppe Conte a salutat oferta președintelui rus Vladimir Putin pentru o brigadă rusă specializată în război chimic.

Aceasta a ridicat întrebări cu privire la cât de utilă ar fi fost operațiunea în combaterea virusului. Timp de două luni, membrii brigăzii, îmbrăcați în costume albe, au avut frâu liber în regiunea Lombardiei, afectată de pandemie. Aliații italieni din NATO și-au exprimat suspiciunile că așa-numita brigadă umanitară este de fapt o acoperire pentru activități de spionaj.

În Rusia un parlamentar rus, Leonid Slutsky, care este președintele comisiei de afaceri internaționale a Parlamentului, a declarat că țara sa va riposta, informează agenția de știri Interfax.

Dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri S. Peskov, a declarat jurnaliștilor că Rusia speră să mențină relații bune cu Italia în ciuda incidentului.

Roma își poate dovedi acum europenismul, consideră ziarul italian La Stampa, citat de Eurotopics:

”De un deceniu, în relațiile cu Moscova, Roma a fost timidă  - și când a trebuit să adopte sancțiuni în problema ucraineană, și în anii următori, când acestea au trebuit reconfirmate la Bruxelles.

Italia nu se poate limita la a spune că intruziunea Moscovei este „inacceptabilă”. Dimpotrivă, trebuie să se străduiască să inverseze perspectiva și să preia conducerea în rândul țărilor europene care promovează sancțiuni împotriva statelor ce încalcă legea. Ar fi un mare pas înainte. ”

În timp ce ziarul Corriere della Sera crede că  ”această nouă afacere poate schimba relațiile dintre Italia și Rusia în două moduri diferite: fie o deteriorare neobișnuită a acestor legături, fie menținerea unor relații care rămân semnificativ mai bune decât cele existente între Moscova și alte state NATO - cu prețul unor acrobații diplomatice".

 
Revista presei internaționale din 2 aprilie 2021