”Revanșa” micilor orașe franceze, pe fond de pandemie

orleans.jpg

Vedere din Orléans, Rue Jeanne-d'Arc
Image source: 
wikipedia.org

Orașele de dimensiuni medii își iau revanșa – iată titlul unui documentar propus de ziarul Le Monde. Publicație care precizează că fenomenul a fost accelerat de măsurile instituite împotriva epidemiei Covid-19.

Odată cu criza Covid-19 și extinderii lucrului de la distanță, 21% dintre francezi și 31% din locuitorii orașelor mari se gândesc să se mute.

Asta reiese dintr-un studiu publicat pe 25 noiembrie 2020 de grupul de reflecție La Fabrique de la Cité. Noul lor El Dorado? Nu mai este Lyon, Bordeaux sau Marsilia, ci mai degrabă Valence, Quimper, Orléans, Albi, Chalon-sur-Saône sau Angoulême.

Adică orașe,  la scară umană, de la 20.000 la 100.000 de locuitori,

Acestea au de partea lor o serie de avantaje imbatabile: calm, costul vieții accesibil, apropierea de natură, locuințe mai spațioase, oferta de servicii publice

... „Astăzi, ele nu mai sunt percepute ca orașe „ nici ”, adică neavând nici farmecul ruralului, nici dinamismul marilor metropole. Ele devin orașe „și”, oferind atât o calitate a vieții, cât și un minim de servicii ”, subliniază directorul de studii și cercetări al grupului de reflecție Fabrique de la Cité.

Dar există și un ... ”dar”. Experții atrag atenția că mișcările de populație rămân în primul rând dictate de activitatea economică și de prezența locurilor de muncă. Astfel că orașele situate într-o regiune dinamică pornesc cu un mare avantaj.

Și tot în contextul social dat de pandemie, Deutsche Welle ne îndeamnă totuși să reevaluăm situația – nu suntem atât de năpăstuiți:

”Comparaţiile sunt pentru unii greu de suportat. Şi este clar că avem cu toţii dreptul a a fi enervaţi.

Dar ceea ce nu avem voie să ignorăm: în afară de cei mai săraci din societatea noastră, care se afundă şi mai mult în această pandemie, noi ceilalţi avem un acoperiş sigur deasupra capului, frigiderul plin şi energie electrică pentru următorul maraton de filme și seriale.

Este poate cea mai mare criză pentru noi germanii de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Dar nu cad niciun fel de bombe şi nimeni nu trebuie să se refugieze din calea terorismului, a violenţelor, a secetei sau a foametei. Un mare privilegiu”.

Mergem acum în Spania, unde capitala Madrid apare ca o insulă într-o mare de restricții, după cum titrează El Pais.

În timp ce multe orașe europene majore implementează măsuri stricte, capitala spaniolă are o abordare relaxată, în ciuda avertismentelor din partea experților, dat fiind că ratele de infecție rămân ridicate.

Și în ciuda unei incidențede 625 de cazuri la 100.000 de locuitori, în ultimele 14 zile.

În timp ce Lisabona, Londra, Paris, Roma, Berlin, Atena și Bruxelles rămân blocate parțial, Madrid intenționează doar să reducă cu o oră programul unităților din sectorul ospitalității.

De fapt, săptămâna trecută a crescut numărul maxim de persoane care pot să stea la mesele în aer liber, de la patru la șase.

Acest lucru contrastează puternic cu strategia altor șapte mari capitale europene, care adoptă o abordare mai conservatoare.

În Lisabona, unde rata incidenței a crescut la 2.123 de cazuri la 100.000 de locuitori, restaurantele, magazinele și spațiile culturale au fost complet închise.

Dar și orașe cu rate de infecție mult mai mici decât cele din Madrid păstrează, de asemenea, restricții: restaurantele sunt închise, de exemplu, în Berlin, unde rata de infecție este de aproximativ 120 de cazuri la 100.000. La fel în Londra, Atena, Paris și Bruxelles. În Roma, barurile și restaurantele se închid la 18:00.

Pare că Madridul copiază strategia suedeză, dar într-un mod grosolan”, conchide El Pais.

Iar în Grecia, Kathimerini informează că, potrivit experților, următoarele 15 zile vor fi esențiale pentru sistemul național de sănătate al Greciei, dar și în ceea ce privește tabloul epidemiologic general.

Afirmația a fost făcută sâmbătă în cadrul unei ședințe a oficialilor guvernamentali și de stat, convocată de ministrul sănătății , având în vedere presiunea crescută asupra unităților de terapie intensivă din spitalele regiunii Attica.

Datele de săptămâna trecută au arătat că ratele de ocupare a secțiilor de terapie intensivă au atins, de asemenea, niveluri de rău augur, în timp ce numărul de cazuri noi zilnice a fost în medie de 1.040.

Guvernul așteaptă ca situația să se stabilizeze, astfel încât o redeschidere treptată a activităților și a școlilor să poată avea loc de la 1 martie, cu aprobarea experților.

 
Revista presei internaționale din 22 februarie 2021