Palatul lui Putin, comparat cu ”casa hidoasă a lui Ceaușescu”

palat_putin.png

Palatul lui Putin de la țărmul Mării Negre
Image source: 
youtube.com/Алексей Навальный

Președintele Putin se află pentru prima dată în fața unei amenințări reale. Iată ce crede ziarul britanic Daily Telegraph. Și nu este singura analiză din presa internațională privitoare la situția din Rusia.

Pentru regimul rus, a-l  reduce la tăcere pe Navalny se va dovedi o misiune dificilă, mai ales din cauza dezvăluirilor privind palatul lui Vladimir Putin.

La fel ca majoritatea dictatorilor, Putin pare să creadă că este îndreptățit să-și permită un palat personalizat, conceput ca o oglindă a ilustrului său ego.

În România, tiranul comunist Nicolae Ceaușescu, a ridicat o clădire hidoasă care domină centrul Bucureștiului. În Irak, peisajul rămâne plin de atrocitățile babiloniene construite de Saddam Hussein.

Kremlinul risipește o energie nebună pentru a elimina acuzațiile, argumentând că palatul nu are nicio legătură cu Putin.

Chiar și Ambasada Rusiei la Londra s-a implicat și a scris pe Twitter că „ipocriții continuă să umfle pseudo-scandalul dezvăluit de Navalny pentru a se amesteca în treburile interne ale țării noastre”.

Oricum ar fi, protestele anti-Putin - cu manifestanții care agitau perii de toaletă - au crescut în popularitate. Putin se confruntă astăzi cu una dintre cele mai grave insurgențe politice ale președinției sale.

La începutul anilor 2000, când oligarhul Mihail Khodorkovsky începea să pledeze pentru reforme democratice, el a fost trimis la opt ​​ani de muncă forțată în Siberia, pentru acuzații de fraudă.

În 2015, Boris Nemțov, un alt critic ferm al lui Putin, a fost împușcat mortal pe un pod din Moscova, nu departe de Kremlin.

Judecând după tratamentul lui Navalny de la întoarcerea sa în Rusia, Putin intenționează să folosească același tip de metode pentru a-l reduce la tăcere.

Dar Navalny este mult mai popular în Rusia decât Hodorkovski. Mai mult, tratamentul îngrozitor pe care Kremlinul i-l aplică lui Navalny, fie că a fost vorba de tentativa de asasinat sau de retrimiterea sa în închisoare, este puternic condamnat în străinătate -  până la punctul în care chiar și UE amenință să  impună sancțiuni.

În Marea Britanie, tot mai mulți cer guvernului să se pronunțe împotriva Moscovei. Cerererile îi vizează și pe cei apropiați lui Putin, activi în Marea Britanie, pentru a le fi investigată averea nejustificată.

Neutralizarea lui Navalny se poate dovedi mult mai dificilă pentru Putin, care poate regreta că a investit într-o oază prezidențială strălucitoare”, este de părere ziarul britanic.

„Navalny va rămâne în închisoare cât va dura acest regim” – este titlul unui interviu din Novaia Gazeta, acordat de politologul și fostul disident Gleb Pavlovsky .

”Filmul lui Navalny despre palatul lui Putin se dovedește nu atât relevant cât foarte umilitor pentru Putin. Credeți că Putin l-ar mai putea elibera pe Navalny?” – întreabă reporterul.

”Acesta este un conflict personal. Iar întrebarea este dacă Putin își va permite să se lase dominat de emoții sau își va salva viitorul politic.  Pentru a ieși din acest punct, el trebuie să înceapă acționând rațional. Dacă răzbunarea contează mai mult pentru el, atunci îi poate lăsa pe Alexander Bortnikov directorul FSB și pe Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate, să conducă țara. Vor conduce țara la implozie mai repede decât ar face-o însuși Putin”, spune politologul rus citat de Novaia Gazeta..

Iar The Moscow Times explică noul motto al Kremlinului în relația cu Occidentul, pe măsură ce presiunea asupra Rusiei crește continuu: „Iartă Statele Unite, ignoră Franța și pedepsește Germania”.

Din 2003 până în 2013, Moscova a făcut față cu succes presiunii occidentale în legătură cu arestarea fostului CEO Yukos și rivalului politic al lui Putin, Mihail Khodorkovsky. Rusia și-a intensificat ofensiva anti-occidentală.

Otrăvirea și apoi arestarea lui Navalny au dus la o situație politică incomodă pentru liderii occidentali.

Aceștia nu pot avea relații cu înalți oficiali ruși fără să ceară și eliberarea liderului opoziției ruse. Acest lucru este valabil mai ales pentru Germania, unde Navalny a fost transportat cu avionul și a primit tratament medical ,ca invitat personal al cancelarului Angela Merkel.

Tot Germania a publicat și datele despre agenții chimici care au fost folosiți în otrăvirea opozantului.

Deși unii analiști occidentali se tem că presiunea occidentală asupra Navalny ar putea determina Rusia să urmeze o politică externă mai provocatoare, este mai probabil contrariul:

Moscova va acționa acum cu o mai mare reținere pentru a evita mai multă presiune exterioară decât are nevoie pentru propriile sale scopuri.

Și, spre deosebire de unele previziuni recente, Moscova nu se va preface ofensată și nu va intra în autoizolare, nu va renunța la dialogul și cooperarea cu Occidentul”.

 
Revista presei internaționale din 12 februarie 2021