Uniunea Europeană plătește scump pentru cinci săptămâni de întârziere în campania de vaccinare

vaccin_covid.jpg

Image source: 
pixabay.com

Cât ne costă întârzierea campaniei de vaccinare la nivelul Uniunii Europene? Există și un preț economic, dincolo de cel al vieților omenești. Și, sub presiunea economică, unele state cedează tentației de a renunța la o parte din restricții.

Le Figaro citează un studiu al grupului de asigurări Allianz și oferă răspunsul: 90 de miliarde de euro pentru cinci săptămâni de rămânere în urmă. Sau o pierdere de două puncte procentuale din PIB.

”Europa trebuie să se trezească. Uniunea și-a luat angajamentul de a vaccina 70% din populație până în vară. Pentru a realiza acest lucru, rata actuală de vaccinare ar trebui să fie mărită de șase ori. Altfel, în acest ritm, imunitatea colectivă va fi atinsă de-abia la sfârșitul anului 2022.

Consecințele vor fi dramatice: continuarea îngrădirilor și o nouă recesiune, atunci când țările care vor fi vaccinat cea mai mare parte a populației se vor bucura de o recuperare viguroasă”, scrie ziarul francez.

În timp ce revista americană Foreign Policy  își exprimă scepticismul că UE va putea accelera fosrte repede programul său de vaccinare.

”Este puțin probabil ca populația cu risc ridicat a UE să primească cel puțin o doză de vaccin înainte de aprilie 2021.

Acest lucru va întârzia redeschiderea economiei cu cel puțin o lună în comparație cu alte state - și potențial cu mult mai mult.

Perspectiva macroeconomică este, într-un cuvânt, urâtă. Cele mai mari economii ale blocului au adoptat, de asemenea, cele mai prudente politici sanitare.

Germania și Italia planifică pentru cetățenii lor cei mai expuși doar variantele Pfizer și Moderna. Iar în Franța, până la 60% dintre adulți spun că nu sunt încântați să primească un vaccin COVID-19, potrivit unui sondaj recent realizat de Ipsos. Dacă această cifră se menține, țara se va lupta din greu pentru a ajunge la imunitatea de turmă”.

Spania, de exemplu, se apropie de sfârșitul fazei 1 a campaniei de vaccinare, informează El Pais.

Procesul de imunizare a persoanelor în vârstă cazate în centrele de îngrijire este aproape complet, în timp ce majoritatea lucrătorilor din domeniul sănătății a primit prima doză.

Dar mulți au primit-o și pe a doua.

Un fapt care complică situația este că nu toate vaccinurile aprobate vor fi administrate tuturor. Vaccinurile  AstraZeneca, vor începe să sosească în Spania în această săptămână, și vor fi administrate numai persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, grupul pentru care s-au dovedit a fi eficiente.

În acest timp, relaxarea de către Austria a măsurilor sanitare provoacă și unele dispute.

Ziarul vienez Kurier, citat de Eurotopics, salută decizia:

 „Clasa politică a înțeles în cele din urmă că este necesar să se acorde o atenție la fel de importantă și repercusiunilor pandemiei. Pentru multe familii cu copii de școală, povara este copleșitoare. Persoanele în vârstă se plâng că sunt din ce în ce mai izolate și că a-i vedea pe membrii familiei este o chestiune de demnitate pentru ei. Frustrarea este considerabilă și în rândul angajaților și al studenților, ca să nu mai vorbim de șomeri. Ceea ce vedem astăzi este un plan de asistență pentru suflete, o formă de compensare psihică ", scrie ziarul austriac.

Dar nu toată lumea privește situația în felul acesta, arată Politico:

”În timp ce guvernul de la Viena menține barurile, restaurantele și hotelurile închise și limitează circulația pe timp de noapte, școlile, saloanele de coafură și muzeele s-au redeschis de  luni, cu reguli stricte de igienă, pe măsură ce capacitățile de testare au fost extinse.

Măsura a venit pe fondul unei presiuni tot mai mari, datele arătând că declinul economic al Austriei este deosebit de sever. În cel de-al patrulea trimestru al anului 2020, economia s-a contractat cu 4,3% față de trimestrul anterior, pe fondul turismului în scădere, cea mai slabă performanță a oricărei țări din UE pentru perioada respectivă.

Decizia ilustrează riscurile pe care unele guverne sunt dispuse să le ia, pe fondul înrăutățirii situației ecponomice și al refuzului crescând al cetățenilor lor de a accepta noi restricții asupra vieții de zi cu zi.

 Acum, relaxarea din Austria , enervează Bavaria, singurul land german care se învecinează cu Austria”.

Politico se întoarce în Ischgl, stațiunea de schi devenită punct nevralgic al pandemiei, la sfârșitul iernii trecute.

Recent, regiunea a  a revenit în atenție din cauza unui focar al variantei sud-africane a virusului.

Relațiile austro-germane s-au înrăutățit temporar în decembrie, când o dezbatere cu privire la permisiunea turismului de schi în timpul iernii a generat o ciocnire între cancelarul austriac Sebastian Kurz și cel german, Angela Merkel. Aceasta dorea să interzică cu totul vacanțele la schi.

 
Revista presei internaționale din 10 februarie 2021