Cum a rămas în urmă grupul francez Sanofi în cursa vaccinurilor?

sanofi.png

Centrul pentru cercetare și producție Sanofi de la Vitry-sur-Seine, Franța, 6 august 2019.
Image source: 
© Charles Platiau, Reuters via France24

Iată titlul unui documentar al ziarului Le Monde. Articolul vine într-un moment în care, pe plan european, se întețesc criticile privind lentoarea procesului de vaccinare.

După un început promițător, o eroare de laborator a costat grupul cinci până la șase luni, explică Le Monde:

În iunie 2020, în timpul unei vizite simbolice la centrul de cercetare și producție a vaccinului Sanofi, președintele Emmanuel Macron a anunțat eliberarea a 200 de milioane de euro pentru a accelera dezvoltarea unui vaccin și tratamente împotriva coronavirusului.

La rândul său, Sanofi s-a angajat să investească 610 milioane în noi infrastructuri franceze.

La mijlocul lunii decembrie 2020, în presa germană s-au ridicat voci acuzatoare la adresa Franței, cum că a presat Comisia să cumpere mai puține doze de Pfizer-BioNTech și mai multe de la Sanofi. Parisul și Bruxellesul au negat.

O nouă revenire, vineri, 8 ianuarie: sub presiunea guvernamentală, grupul francez ar putea pune facilitățile sale industriale la dispoziția concurenților mai avansați și ale căror capacități de producție sunt limitate.

Cum s-a ajuns aici cu vaccinul Sanofi?

Din cauza unei concentrații insuficiente de antigen în vaccin, răspunsul imun observat la adulții peste 50 de ani nu a fost suficient de mare. Un nou studiu va fi lansat în februarie, cu o formulă îmbunătățită.

Dacă datele sunt pozitive, faza 3 ar putea începe în al doilea trimestru, sub rezerva luminii verzi de la autoritățile de  reglementare. Vaccinul ar putea fi disponibil de-abia la sfârșitul anului 2021. Adică cu cinci până la șase luni mai târziu decât se aștepta.

În aceste condiții, mai are rost să se continue cu dezvoltarea vaccinului? Da, spun reprezentanții companiei dar și ai guvernului.

Nu știm cât timp vom mai avea nevoie de vaccinare împotriva Covid-19. Oricum vom avea nevoie de un vaccin care să limiteze circulația virusului în rândul celor sub 50 de ani pentru Europa, dar și pentru țările în curs de dezvoltare”, scrie Le Monde. 

Iar dacă ritmul campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului este dezbătut în prezent în Europa, presa este îngrijorată și de scepticismul unei părți importante a populației, notează Eurotopics.

Comentatorii se întreabă cum să facă față acestei situații.

Die Presse constată că în instituțiile pentru vârstnici, din Austria și Germania, reticența la vacinare este mai mare în rândul personalului decât al rezidenților. ”Iar discursurile anti-vaccinare transmit un semnal periculos: ce să mai spunem când cei care ar trebui să fie mai bine informați decât media sunt reticenți în vaccinare?

Dezbaterea privind vaccinarea nu trebuie să devină un război religios, avertizează situl ungar Azonnali, citat de Eurotopics:

Este fatal pentru dezbaterile de politici publice faptul că un promotor al vaccinării obligatorii îi califică pe cei care nu sunt de acord că ar fi partizanii unor superstiții sau idei nebunești despre cipuri implantate și alte teoriide genul acesta. "

Și CNN constată că eforturile de vaccinare se desfășoară mai lent decât s-a promis, ridicând îndoieli cu privire la o ieșire rapidă din criză.

Criticile se intensifică în ceea ce privește lipsurile și întârzierile, iar soluțiile concepute - de la administrarea a jumătăți de doze, la extinderea timpului între două doze - au stârnit îngrijorarea unor experți.

Aproximativ 2 milioane de persoane au primit cel puțin o doză în Marea Britanie de când a început campania pe 8 decembrie, dar premierul Boris Johnson a promis că va crește ritmul la 2 milioane pe săptămână.

După Marea Britanie urmează Israelul, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Statele Unite și Danemarca în ceea ce privește dozele administrate la 100 de persoane, potrivit unui site global afiliat Universității Oxford.

CNN scrie, citând experți în domeniu, că guvernele europene trebuie să fie mai clare în a explica dacă întârzierile sunt cauzate de lipsa de vaccin sau de o problemă de infrastructură.

Este „pur și simplu de necrezut” că țări precum Franța înregistrează un ritm atât de slab.

 
Revista presei internaționale din 12 ianuarie 2021