Cum vor arăta orașele post-pandemie?

oras.jpg

Image source: 
eurotopics.net

Coronavirusul va transforma orașele, titrează Eurotopics. Pistele de biciclete s-au extins și s-au lărgit, pentru ca oamenii să poată ajunge mai repede la locul de muncă. Dar pandemia a aruncat și multe magazine în faliment. În multe locuri, efervescența care dădea farmecul metropolelor s-a estompat, ceea ce îi determină pe unii comentatori să evoce scenarii sumbre.

Antreprenorul și autorul Guido Maria Brera de exemplu, prevede în La Stampa o adevărată deșertificare a orașelor:

„Deșertul a pătruns în țesătura urbană, orașul își pierde forma, substanța. Piețe goale, străzi pustii, obloane închise, clădiri nelocuite. Orașul din momentul pandemiei este fantomatic, amenință să se dizolve. Ca și în alte domenii, pandemia a dezvăluit doar că așa-numita normalitate a fost greșită. ”

Pentru Le Figaro, asistăm la sfârșitul globalizării bazate pe metropole:

„Pandemiile, prin caracterul lor universal și durata lor îndelungată, sunt mai puternice acceleratoare ale istoriei decât crizele economice. Epidemia Covid-19 perturbă astfel lumea din secolul XXI mai profund decât atacurile islamiste din 11 septembrie 2001 sau prăbușirea financiară din 2008.

Globalizarea a fost fondată pe o rețea de orașe-lumi care concentrau oameni, bogăție, servicii, tehnologii, cunoștințe și putere. Închiderea, timp de câteva luni, a jumătate din omenire, precum și apariția telemuncii au avut imense efecte psihologice, economice, sociale și politice. Acestea schimbă comportamente și provoacă perturbări spectaculoase. ” (Sursa: Eurotopics).

Dar orașele se și adaptează, după cum aflăm din Daily Mail.

China construiește în apropiere de Beijing un nou oraș „rezistent la COVID”, conceput pentru a ușura carantina în timpul viitoarelor pandemii.

Complexul este prevăzut cu balcoane mai mari, imprimante 3D și drone, printre altele. 

Arhitecții biroului din Barcelona care au câștigat luna trecută concursul pentru proiectarea complexului spun că au fost inspirați chiar de propriile experiențe din timpul carantinei.

Noul oraș le va permite locuitorilor să producă resurse la nivel local și să se bucure de toate facilitățile „chiar și în momentele de închidere”, potrivit firmei de arhitectură.

În Statele Unite, CNBC observă o tendință de migrare a americanilor din orașe în suburbii. Acest lucru ar ar fi în bemeficiul comercianților cu amănuntul , al companiilor auto și al celor care se ocupă de îmbunătățirea locuințelor.

Potrivit cercetătorilor citați de CNBC,  orașele și-au pierdut strălucirea, deoarece oamenii caută mai mult spațiu pentru a lucra și învăța de acasă, iar aspecte ale vieții orașului, de la transportul public la restaurantele de ultimă generație, nu mai sunt disponibile sau devin neatractive.

Astfel că vor fi avantajați furnizorii de articole de îmbunătățire a locuințelor, de la vopsea și unelte până la aparatură de bucătărie.

”Acești comercianți cu amănuntul au înregistrat deja vânzări puternice și profituri în creștere în timpul pandemiei. Americanii petrec mai mult timp în casele lor și își reorientează cheltuielile, care altfel s-ar fi dus pe notele de plată la restaurant sau vacanțele de vară”, notează CNBC.

Și totuși, ”lumea virtuală nu va deveni  niciodată un substitut pentru interacțiunile față în față, la fel cum toate aceste schimbări nu ne vor duce către o existență de pustnici într-un mediul rural, ci mai degrabă spre orașe mai mici sau mijlocii”, este de părere publicația belgiană L'Echos.

În plus, piețele forței de muncă vor impune întotdeauna limitări stricte. Până în prezent, aproximativ o treime din locurile de muncă din SUA și Europa pot fi adaptate muncii de la distanță. Și, în cele din urmă, orașele în care locurile de muncă sunt stabile vor păstra relativ mereu mai multă putere economică decât celelalte.

”Cu toate acestea, repopularea parțială și treptată a zonelor mai puțin dezvoltate ar putea aduce beneficii extraordinare, inclusiv ajutând la reducerea diviziunilor regionale care au fost exploatate de politicienii populiști din toate țările occidentale în ultimii ani”, consideră publicația belgiană.

Revista presei internaționale din 11 septembrie 2020