Descoperirea vaccinului anti-Covid 19 poate genera o confruntare globală

der_spiegel.png

Image source: 
Facebook / Spiegel

Criza sanitară produce deja fricțiuni politice și diplomatice la nivel regional – apariția vacinului ar putea determina chiar accentuarea rivalităților în plan global.

Ce se va întâmpla cu mult așteptatul vaccin anti-Covid-19, în eventualitatea în care el va fi descoperit? Ei bine, există limite ale altruismului, atrage atenția Der Spiegel. Revista germană prevede o confruntare globală pe această temă:

Lumea așteaptă vaccinul cu o tot mai mare nerăbdare.

Vaccinul va trebui să fie produs, distribuit și administrat în cantități  greu de imaginat - și toate acestea, foarte repede. Dar cum?

Nu trebuie să fii prea pesimist pentru a înțelege că nu va fi posibil un răspuns imediat la această cerere. Chiar și în cel mai bun caz, este posibil să dureze ani înainte de producerea și administrarea suficientă a vaccinului.

Și atunci, cine va primi mai întâi livrări de substanță salvatoare? Și cine va avea decizia? Problema este de viață și de moarte. Și în joc vor fi, de asemenea, prosperitatea sau sărăcia națiunilor.

Când pandemiile lovesc populații întregi, chiar și statele prietenoase își pot arăta latura egoistă. Când SARS-CoV-2 a început să se răspândească în întreaga lume în martie, zeci de țări și-au închis granițele și au interzis exportul de medicamente, îmbrăcăminte de protecție, dezinfectanți și ventilatoare. Franța a confiscat chiar măști care erau destinate Spaniei și Italiei.

Când lucrurile mergeau din rău în mai rău, de multe ori nu a existat nici o urmă de solidaritate globală, de respect pentru lanțurile de aprovizionare sau pentru contractele existente. Nu există niciun motiv să credem că țările vor acționa altfel atunci când va veni vorba de vaccin”, scrie Der Spiegel.

În Franța, Les Echos reia avertismentele OMS despre creșterea record a cazurilor la nivel mondial. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât multe țări au început relaxarea în încercarea de a reînvia activitatea economică.

În Europa, situația pare în general sub control, dar perspectiva unui al doilea val încă nu este exclusă. În Germania, au fost depistate peste 1000 de cazuri pozitive într-un abator din Renania de Nord-Westfalia.

Institutul Robert Koch, responsabil pentru monitorizarea epidemiei țării, a declarat duminică că rata de reproducere a virusului, R0, a sărit la 2,88. Pe parcursul a șapte zile, aceeași rată a fost de 2,03, ceea ce înseamnă că, în medie, o persoană infectată va infecta alte două.

El Pais titrează că frontierele europene se redeschid, dar există încă o serie de limite pentru libera circulație

În timp ce fiecare stat membru va avea ultimul cuvânt, Bruxelles insistă asupra faptului că cei 27 de membri ai UE ar trebui să se deschidă către țări terțe într-un mod coordonat și progresiv, cu condiția să aibă o situație epidemiologică egală sau mai bună.

Bruxelles face presiuni pentru țările din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia - având în vedere legăturile lor cu UE și faptul că se consideră că au controlat răspândirea virusului.

În mijlocul presiunii din partea sectorului turistic pentru redeschiderea frontierelor, sursele diplomatice sunt, de asemenea, neliniștite cu privire la fiabilitatea datelor din țări terțe”, notează El Pais.

În orice caz, coronavirusul poate afecta prietenia nordică pentru totdeauna, titrează Politico.

Când Finlanda și-a închis granița cu Suedia pentru a opri răspândirea coronavirusului, în Parlamentul suedez s-a vorbit ca despre o revenire la Războiul Rece.

Sentimentul de șoc a fost împărtășit în toate regiunile de frontieră ale Suediei, deoarece Norvegia și Danemarca s-au alăturat Finlandei pentru a interzice suedezilor să treacă frontierele comune, de teamă că vor putea aduce virusul.

Acum, la trei luni de la interdicție, șocul se transformă într-un sentiment molipsitor că s-ar fi putut produce daune fundamentale relațiilor nordice.

De ani de zile, oficialii nordici au lucrat eficient pentru a elimina barierele de integrare, cum ar fi asigurarea că un electrician norvegian poate să lucreze liber în Finlanda.

În timp ce statele nordice nu sunt la unison cu privire la aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, angajamentul lor de integrare între ele a rămas puternic și Uniunea Pașapoartelor a devenit un simbol important în acest sens.

Cu toate acestea, Uniunea Pașapoartelor a cunoscut prima perturbare în 2015, odată cu decizia Danemarcei de a închide frontiera cu Suedia în timpul crizei refugiaților”, mai notează Politico.

Revista presei internaționale din 23 iunie 2020