Europa+ | Vecinătatea estică se bate ba pentru propagandă, ba împotriva ei

Rusia și-a intensificat cererile de a vizita singură, fără alți experți internaționali, laboratorul de cercetare în biochimie Lugar din Georgia, pe care îl acuză că ar dezvolta arme chimice. Între timp, pe propriul teritoriul, Greenpeace atrage atenţia guvernului de la Moscova că planul său de relansare economică post coronavirus dăunează mediului.

În Republica Moldova, oficiali serioși s-au lăsat convinși de complotul de SF al antenelor 5G și coronavirus, iar un medic ucrainean explică de ce este bine să alergăm pe distanțe scurte să ne antrenăm plămânii. În Turcia, un profesor de istorie spune că semnătura președintelui Atatürk de transformare al catedralei Sfânta Sofia în muzeu este falsă, iar în Armenia inteligența artificială ajută la organizarea unui concurs de vioară online.

Rusia pune tot mai multă presiune pe Georgia să îi permită să viziteze laboratorul Lugar în format bilateral, fără prezența vreunui alt expert internațional. Laboratorul de biochimie a fost deschis în 2011, finanțat fiind de Statele Unire ale Americii. 

Jurnaliștii georgieni de la Netgazeti scriu, citând Ministerului Afacerilor Externe de la Tbilisi, că „Partea georgiană își îndeplinește clar obligațiile internaționale prevăzute de Convenția privind interzicerea armelor biologice, precum și exigențele și dispozițiile Convenției privind gestionarea laboratoarelor biologice.”

În cadrul acestui mecanism și pentru a asigura transparența activităților Centrului Richard Lugar,  pe 14 și 15 noiembrie 2018, Georgia a găzduit un exercițiu internațional”, spune ministrul. „Evenimentul a fost organizat de Georgia și Germania și a reunit experți în securitate și bio-experți din aproximativ 20 de țări. Trebuie menționat că Rusia a fost și ea invitată să participe, dar am primit un refuz categoric privind prezența unor experți ruși.

Și atunci de ce spune Moscova că laboratorul este o amenințare la securitatea sa națională și vrea ca experții săi să viziteze singuri locația? În timp ce Moscova nu a recunoscut concluziile experților internaționali din 2018 și nu dă vreo explicație la cererea adresată insistent guvernului de la Tbilisi, oficiali georgieni o spun răspicat: pentru propagandă.
Chiar dacă facem tot posibilul într-un format bilateral și arătăm transparent laboratorul Lugar, care a jucat un rol crucial în lupta împotriva pandemiei, Rusia se va folosi de vizită ca bază pentru speculații,” spune Valéri Tchétchélashvili, fost ambasador al Georgiei în Federația Rusă și cercetător la Fundația Rondel.

Prin urmare, nu este posibilă primirea exclusivă a experților ruși. Partea rusă ar putea spune că nu i s-a arătat tot ceea ce voia să vadă. Indiferent la ce acord vor ajunge părțile georgiene și rusă, Moscova va declara ulterior că vizita le-a confirmat suspiciunile pentru că au văzut laboratorul cu ochii lor. Prin urmare, nu este recomandabil ca vizita să se efectueze într-un format bilateral," declarat Chechelashvili pentru Netgazeti.

Teona Akubardia, co-fondator al Centrului pentru Analize Strategice din Georgia, spune că Rusia dorește o vizită bilaterală pentru a răspândi propagandă anti-americană și pentru a-și consolida influența în Georgia: „Scopul real al Rusiei  nu este să se convingă că în centru nu se petrece nimic periculos, ci să întărească sentimente antimaericane și să confrunte cu Statele Unite, inclusiv în Georgia. Reprezentanții ruși au vizitat deja laboratorul și suntem gata să-i întâmpinăm din nou împreună cu alți experți internaționali, deși nu vor,” spune experta georgiană.

Greenpeace i-a propus lui Putin să-și schimbe planul de redresare economică

După accidentul de la Norilsk, zona arctică a Rusiei, considerat cel mai grav incident petrolier al epocii moderne în regiune, câteva zeci de mii de tone de combustibil ajungând în Oceanul Arctic, Vladimir Putin a cerut modificarea legilor de protecție a mediului. 

Acum, Rusia a lansat un plan de relansare economică a țării afectată de pandemia de coronavirus. Organizația Greenpeace din Rusia spune că acest plan nu este bun și în ceea ce privește protecția mediului, potrivit site-ului www.rbc.ru.

"Măsurile prevăzute de plan slăbesc legislația actuală și pot duce la agravarea situației de mediu", a menționat Greenpeace pentru rbc.ru.

În plus, planul prezentat este total nesustenabil în ceea ce privește schimbările structurale pe termen lung necesare pentru economie, deoarece nu ține cont de schimbările climatice globale și de tendința internațională de dezvoltare economică cu emisii reduse de carbon”. Greenpeace a spus că documentul nu propune măsuri specifice care să asigure dezvoltarea unei economii ecologice și să reducă „presiunea umană asupra mediului”.
Greenpeace a trimis deja propunerile relevante președintelui Vladimir Putin pentru a-l convinge să schimbe planul. 
Accidentul a avut loc pe 29 mai la o centrală a companiei energetice  Norilsk-Taimyr, una dintre filialele Norilsk Nickel. Aproximativ 21.000 tone de combustibil s-au scurs dintr-un rezervor depresurizat și au ajuns în râurile Daldykan și Ambarnaya și afluenții lor.

Joggingul ca metodă de luptă contra coronavirus 

Publicația Express din Ucraina scrie despre jogging ca măsură de protecție a plămânilor contra unei infecţii cu coronavirus.  Ziarul face referire la un studiu realizat de „oamenii de știință de la Universitatea din Illinois, Statele Unite. Medicii au monitorizat starea persoanelor care aleargă 5, 10 și 20 kilometri pe săptămână. Acest grup de subiecți avea mai puține boli respiratorii decât cei care alergau mai mult de 30 kilometri pe săptămână și aveau de două ori mai multe șanse să contracteze o infecție respiratorie.”

Potrivit aceleiași surse citate de jurnalul ucrainean, alergatul pe distanțe foarte lungi nu este recomandat: „maratonul crește probabilitatea dezvoltării unei infecții respiratorii de șase ori, la o săptămână după cursă.”

Profesorul ucrainean, doctor în științe biologice, Anatoly Maglyovany explică în Express că „alergarea crește capacitatea vitală și capacitatea de ventilație a plămânilor, ceea ce ajută la funcționarea lor în timpul bolilor respiratorii.

De ce într-o perioadă pandemică sfătuiesc oamenii de știință să parcurgă distanțe scurte? Maratonul este epuizant, e o alergare lungă necesită o respirație mai intensă și mai profundă, astfel că microbii pot intra în tractul respirator (este aproape imposibil să găsești un spațiu complet pustiu pentru o alergare de 40 de kilometri în oraș). Acesta este motivul pentru care în această perioadă se recomandă parcurgerea unor distanțe  de 3 - 5 kilometri. Alergând pentru o perioadă scurtă de timp, dar în mod regulat, antrenăm plămânii și mușchii.

Antenele 5G , coronavirusul și dosarul penal

Republica Moldova nu a scăpat nici ea de la a dezbate teorii ridicole ale cospirației. Iată ce scrie publicația moldovenească Ziarul de Gardă:
Postările din spațiul public au, în linii generale, aceeași idee: coronavirusul este un fake mondial, pentru ca oamenii să accepte vaccinarea, iar în perioada în care cetățenii stau izolați în casă, în toată lumea se instalează antene 5G (unele mascate în trunchiurile copacilor).
În mediul online a fost inițiată și o petiție pentru stoparea implementării sistemului 5G în R. Moldova. Petiția a fost inițiată de scriitorul Ion Varaniță, care a candidat independent în 2014 la alegerile prezidențiale. Acesta promovează intens pe pagina sa de Facebook că sistemul 5G este periculos, iar pentru „a învinge” are nevoie de 300 de mii de semnături.

La rostogolirea acestor informații participă și alte persoane publice, printre care și politicianul Iurie Roșca, fost vicepreședinte al Parlamentului și fost viceprim-ministru al R. Moldova.

Deși Organizația Mondială a Sănătății a infirmat o astfel de teorie, idea conspirativă are încă succes la public, inclusiv în Republica Moldova căruia Nicolae Furtună, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), îi transmite:

Nu are această tehnologie nici o treabă. Nu există nicio legătură. Nu e nici demonstrat, nici logic. Virusul nu apare de la antene. Îndemn organele competente ale statului să se ocupe de aceste cazuri, până la dosar penal. Eu înțeleg când se critică un sistem, dar aici nu este nici un argument sau vreo dovadă științifică”, a declarat oficialul pentru pentru Ziarul de Gardă.

Oare președintele Atatürk semna cu A mai rotund sau cu A mai lunguieț ?

Iată că întrebarea aceasta apare din senin la Turcia, la 85 de ani după ce președintele Mustafa Kemal Atatürk a decis transformarea Catedralei Sfânta Sofia de la Istanbul, devenită moschee la căderea Constantinopolelui, în muzeu. 
Acum, președintele Erdogan ar dori să o retransforme în moschee sau ca măcar anumite porțiuni ale impozabilului monument să fie redate cultului musulman. Pe 29 mai, Recep Tayyip Erdoğan a participat la o rugăciune în Sfânta Sofia, unde  s-a recitat din Coran sura Al-Fath, adică Victoria strălucitoare, eveniment care a enervat ministerul elen de Externe. Iată ce a răspuns preşedintele Erdogan, potrivit publicației hurriyet.com.tr

 „Sunteți voi cei care guvernează Turcia? Vom acționa în conformitate cu decizia luată. Nu vă vom cere permisiunea. (Turcia, n.r) este stat de drept, așa că așteptăm decizia Consiliului de Stat. Vom face ceea ce este necesar după luarea deciziei."

În sprijinul președintelui vine acum cu o afirmație bombă făcută de Yusuf Halaçoğlu, fost președinte al Societății istorice turcești, fost adjunct și purtător de cuvânt parlamentar al MHP (Partidul de Acțiune Naționalistă), unul dintre aliații politici ai partidului lui Erdogan. Acesta susține nici mai mult nici mai puțin că semnătura celebrului președinte laic turc, Mustafa Kemal Atatürk, pe decretul de transformare a monumentului în muzeu, este falsă. 

Aparent, o eminență cenușie a transformat Hagia Sophia într-un muzeu și a atribuit această decizie lui Atatürk. În acea perioadă, probabil au crezut că nimeni nu poate obiecta dacă numele Atatürk este implicat. Prin urmare, există o semnătură falsă. Pe decretele pregătite două sau trei zile mai târziu, există semnăturile lui Atatürk cu un „A” rotund, iar aici semnătura are un „A” lunguieț. O astfel de semnătură este imposibilă. Trebuie să facem o analiză de cerneală. Cu toate acestea, Atatürk nu a aprobat închiderea părților interioare din Hagia Sophia pentru închinare," spune profesorul Halaçoğlu potrivit jurnaliștilor turci.

Inteligență artificială, aplicație specială

 În Armenia a început ce-a de-a 16-a competiție de vioară care poartă numele marelui compozitor armean, Aram Khachaturian.  Din cauza coronavirusului, competiția se desfășoară online anul acesta, folosind tehnologia și inteligența artificială, scrie site-ul news.am.

O echipă formată din 15 profesioniști IT în cooperare cu managerii competiției au creat un format care permite transferul tuturor către lumea virtuală. Aplicația mobilă Concurența internațională Khachaturian este disponibilă în App Store și Google Play. Apropo, concursul numit după Khachaturian este primul dintre concursurile internaționale care a creat o aplicație.” 

Participanții care trec de a treia și ultima etapă a competiției vor interpreta alături de Orchestra Simfonică din Armenia, Concertul pentru vioară de Aram Khachaturian. Cum se poate asta?

Concertul este organizat datorită inteligenței artificiale. Pentru prima dată, dirijorul, solistul și orchestra se vor întâlni într-un format la distanță. Peste cincizeci de reprezentări ale Concertului pentru vioară ale lui Khachaturian au fost studiate” pentru acest proiect, scriu jurnaliștii armeni.

Cântăreața Operei din Kazakhstan, Zarina Altynbayeva va concerta pe scena italiană

Publicația Forbes din Kazakhstan a realizat un interviu cu o celebră cântăreață de operă din această țară invitată să cânte în Italia. Iată ce spune artista despre meseria sa și preferințele în materie de muzică clasică ale publicului kasakh. 

„Cred că cel mai important lucru din profesie să faci mereu ceea ce iubești. Dacă te gândești doar la beneficii, beneficii financiare, cel mai bine este să renunți la profesia de cântăreț de operă pentru totdeauna. Pentru că în operă, pe primul loc nu este succesul. În această profesie, mai ales, ai nevoie de rezistență specială, persistență, muncă asiduă și încredere în sine. Arta este mai presus de orice. În ceea ce privește Europa, trebuie avut în vedere faptul că tradiția operelor s-a dezvoltat de-a lungul secolelor și că arta clasică este profund legată de cultura civilizației europene. În Kazahstan există și fani ai operei, baletului și muzicii simfonice. În zilele noastre, observăm că oamenii aspiră mai mult la valori spirituale și că multe noi personalități pot fi văzute recent în rândul spectatorilor. Poate că acum trecem printr-o perioadă renascentistă în domeniul artei și creativității sau că mergem în această direcție.”