Pandemia amenință să accentueze inegalitățile în Europa

portofel_saracie.png

Image source: 
pixabay.com

Problemele economice încep să-și facă loc tot mai mult pe agenda europeană , înlocuind criza sanitară. Iată cum văd comentatorii această perioadă plină de incertitudini.

Covid-19 amenință succesul Europei în lupta împotriva inegalităților, atrage atenția The Economist.

Timp de decenii, mult lăudatul stat-bunăstare al Europei a menținut inegalitățile la un nivel relativ scăzut. Acum, recesiunea amenință acest succes.

În primul rând, lovește mai greu muncitorii prost plătiți decât pe cei bine plătiți. În al doilea rând, blocajele creează noi forme de inegalitate. Unele sectoare rămân deschise în timp ce altele se opresc, iar unele persoane pot lucra de acasă în timp ce altele, nu. În al treilea rând, gravitatea declinului a relevat goluri în sistemele de asistență europeană.

În ultimii ani, unii economiști susțineau că războaiele și pandemiile pot reduce inegalitățile prin distrugerea averilor celor bogați și crearea de oportunități pentru mase. Într-un raport publicat luna trecută, economiștii FMI au constatat că acest lucru nu mai e valabil: cele mari catastrofe ale secolului trecut cu crescut inegalitățile”, spune revista britanică.

În Franța, Les Echos atrage atenția că țara riscă să se alăture așa-numitului „Club Med” – statele cu economii și finanțe slabe din sudul Europei.

Diferența față de Germania crește.  Cifrele sunt reci și îngrozitoare. Conform prognozelor publicate miercuri de OCDE, Franța riscă să sufere o recesiune de 11,4% în acest an - și chiar mai mult de 14% în cazul unui al doilea val al pandemiei. Apoi apar comparațiile - decalajul față de  Germania se tot lărgește. Peste Rin, căderile prognozate sunt de doar 6,6%, respectiv 8,8%”.

Neue Zürcher Zeitung constată la rându-i că, dată fiind incertitudinea economică, viziunile asupra viitorului seamănă foarte mult cu speculațiile. ”Potrivit OECD, va trece mult timp până când economia va reveni la nivelul său de dinainte de criză. Dacă, prin urmare, prognozele economice și astrologia ar fi cumva corelate, atunci horoscopul se arată foarte întunecat. Tot ce mai rămâne este să sperăm că fiabilitatea economiștilor este la fel de proastă ca și cea a persoanelor care citesc în stele”.

Ziarul italian Sette, citat de Courier International, analizează situația Greciei. Atena a reușit să câștige lupta împotriva pandemiei Covid-19. Cu toate acestea, încă fragilă și lipsită de turiști, țara ar putea să sufere din plin efectele crizei economice.

Un deceniu de austeritate a slăbit serviciile  medicale, dar premierul Kiriakos Mitsotákis are meritul de a fi înțeles imediat că este necesar să preia frâiele. El a a stabilit unul dintre cele mai rapide și mai radicale sisteme de carantină din Europa. Iar rezultatul s-a văzut.

Chiar dacă Grecia nu a reușit să facă un număr foarte mare de teste, numărul morților este de zece ori mai mic decât cel al Suediei, Franței sau Italiei.

Astfel că, la jumătatea lunii iunie, aeroportul din Atena, urmat, la 1 iulie de toate aeroporturile din țară, își va redeschide pistele pentru zboruri din Bulgaria, Germania și alte state europene a căror situație epidemiologică este considerată acceptabilă.

Pasagerii nu vor fi supuși niciunui test sau carantină atunci când părăsesc aeronava. În mod evident, acesta este un risc, dar țara nu are altă opțiune. După această perioadă de coeziune și mândrie redobândită, spectrul sărăciei revine din nou asupra Greciei.

Turismul reprezintă 18% din venitul național. Comisia Europeană prevede anul acesta o prăbușire a PIB-ului de 9,7%, cea mai mare scădere europeană, țara fiind dependentă de sectorul cel mai afectat de pandemie.

Primul plan guvernamental includea o măsură echivalentă cu șomajul tehnic - 800 de euro pe lună - planificat pentru o perioadă care nu trebuie să depășească cincizeci de zile.

Planul implementat inițial de Mitsotákis pentru țara sa de 10 milioane de locuitori reprezintă doar două treimi din subvențiile acordate de Germania unei singure companii, Lufthansa.

Un vânt ciudat bate peste Atena acum. Nu există nervozitate pe stradă, sau cel puțin este mai puțină decât în ​​ultimii ani. Vedem o satisfacție plină de amărăciune în rândul acestui popor care a învățat să recunoască virtuțile unui concept pe care l-a exportat în toată lumea: stoicismul.

Doar că, dacă stoicismul poate face sărăcia suportabilă, nu o poate eradica. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de această Europă care a făcut atâtea greșeli în Grecia în ultimii ani. Este suficient ca ea să continue să acționeze așa cum a făcut-o în ultimele luni, încercând să compenseze cât mai bine”, scrie Sette.

Revista presei internaționale din 12 iunie 2020