Rusia pare scutită de criza coronavirusului. Sau nu ( Le Point)

rusia_bun.jpg

Președintele Putin în timul unei reuniuni de urgență pe tema coronavirusului, Moscova, 29 ianuarie 2020
Image source: 
Sputnik / AFP / rfi.fr

Cum se face, totuși, că Rusia pare scutită de criza coronavirusului? Revista franceză Le Point vine cu câteva explicații:

De la începutul epidemiei, Rusia a numărat oficial 199 de persoane infectate și una decedată.

O proporție derizorie pentru o țară cu o populație de 145 de milioane de locuitori. Chiar și Luxemburg, cu cele 203 cazuri ale sale, depășește spațiul rus. Nu mai vorbim de recordul italian. Și dacă recunoaștem că autoritățile au efectuat 133.000 de teste, așa cum pretind, Rusia pare să aibă cea mai mică rată de de pozitivi din lume.

Cum putem explica atunci că virusul, plecat din China, ar fi putut traversa o duzină de fusuri orare pentru a lovi în inima Europei, în timp ce a scutit cel mai mare stat de pe planetă? Este greu de imaginat că închiderea frontierei cu China, decisă de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie, a făcut posibilă obținerea unui astfel de rezultat.

Există totuși un motiv. Și acesta este politic. Vladimir Putin are o agendă aglomerată de primăvară. Pe 22 aprilie, intenționează să treacă prin referendum proiectul său de Constituție, care îi permite să păstreze fotoliul prezidențial la sfârșitul mandatului său în 2024. Și astfel să-și continue domnia până în 2036, dacă dorește.

De asemenea, el pregătește o altă întâlnire: acea zi aproape sacră de 9 mai, ziua în care țara trebuie să sărbătorească 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Cu o grămadă de șefi de stat invitați, inclusiv Emmanuel Macron, grandioasa adunare este menită să-l pună în lumină pe Vladimir Putin.

Drept urmare, autoritățile sunt cât se poate de reticente în a raporta realitatea. Și se scufundă în „minciuni flagrante”, după cum acuză chiar și un raport al serviciilor Uniunii Europene. Un grup de medici ruși vorbește despre un aflux iminent de pacienți care suferă de pneumonie. Cifrele de la Rosstat, agenția oficială de statistică, indică un salt de 39% al cazurilor de pneumonie în ianuarie. Sau 2.000 de cazuri probabile de coronavirus. Dar cuvântul nu este rostit niciodată.

 

Coronavirusul, un test critic pentru UE. Și pare  să nu-l treacă

În timp ce instituțiile europene se luptă pentru a-și găsi rolul, vidul creat a fost folosit de forțele populiste și naționaliste, atrage atenția revista Time. Așa cum au făcut-o și după criza zonei euro și criza refugiaților.

Extrema dreaptă a încercat să exploateze coronavirusul, Matteo Salvini, lider al Ligii din Italia, acuză că migranții au adus virusul, iar premierul ungar Viktor Orban vorbește la rândul său despre o „legătură clară” cu migrația ilegală, deși nu există dovezi în sprijinul acestor afirmații.

Sondajele recente din Italia sugerează o ușoară scădere a sprijinului acordat Ligii, de la începutul crizei de coronavirus. Oamenii caută sursele oficiale pentru sfaturi în care au încredere, și nu politicieni oportuniști .

Dar acest lucru s-ar putea schimba după apogeul crizei, oamenii vor reflecta în ce măsură guvernele lor au luptat pentru ei sau au eșuat.

Încă o dată vom reveni la dilema centrală a Uniunii: Dacă UE se va integra și va interveni mai mult în afacerile membrilor săi sau va lăsa tot mai mult problemele în mâinile guvernelor naționale?

Niciuna dintre aceste întrebări fundamentale nu se află încă pe agenda publică în acest moment. Dar într-o zi, criza se va încheia. Iar pentru Uniunea Europeană, căutarea sufletului pare destinată să mai dureze o perioadă de timp.

 

Ce învățăm din experiența italiană?

Italia este țara care deține un record în privința mortalității cauzate de coronavirus. De ce se întâmplă asta? Și ce putem învăța din experianța italiană?

Potrivit calculelor efectuate revista italiană L’Espresso, „rata de mortalitate în Italia este de 8,5%, comparativ cu 3,6% în Franța, și 3,8% în China sau 1,1% în Coreea de Sud ”. Un trist record mondial deținut de Italia. Situație pe care Courrier International, citând presa italiană o pune pe seama mai multor factori:

Piramida de vârstă: este totuși explicația evidențiată cel mai mult în mass-media până acum. Covid-19 este considerat a fi mult mai letal la vârstnici.

Și revista germană Focus vine cu o explicație asemănătoare: „Cu grupul de vârstă de peste 65 de ani reprezentând 22,8% din populație (adică 13,8 milioane de persoane), Italia are cea mai îmbătrânită populație din Europa. Vârsta medie a persoanelor care au murit din cauza coronavirusului în țară este de 81 de ani ”.

El País estimează la rândul său că s-ar putea să nu cunoaștem niciodată realitatea ravagiilor cauzate de pandemie în Spania, unde epidemia a ucis deja peste 1.700 de oameni până duminică.

Regiunea autonomă Madrid a avut 804 de decese cauzate de coronavirus sâmbătă, 21 martie, dar această cifră poate fi una minimă. Zeci de persoane din casele pentru vârstnici, afectate de epidemie, mor fără a fi testate. În multe cazuri, decesele lor sunt înregistrate ca având alte cauze, cum ar fi pneumonia".

The New York Times titrează că Italia, noul epicentru al Pandemiei, oferă lecții pentru întreaga lume.

Experiența țării arată că pașii pentru izolarea coronavirusului și limitarea mișcării oamenilor trebuie să fie puse în aplicare din timp și respectate cu strictețe.

Tragedia Italiei este acum un avertisment pentru vecinii săi europeni și Statele Unite.

Revista presei internaționale din 23 martie 2020