Pandemia incompetenței (Politico)

ziare.jpg

Image source: 
pixabay.com

Acesta este titlul ales de publicația europeană Politico. O critică la adresa liderilor care nu înțeleg să coopereze în aceste momente de criză.

Bine ați venit în cel mai întunecat moment din politică.

Dacă focarul de coronavirus ne-a învățat ceva, dincolo de necesitatea unei igiene atente, este că prima victimă a unei pandemii este conducerea politică.

De la Beijing la Bruxelles, de la Roma la Washington sau Londra și nu numai, politicienii s-au angajat într-un joc periculos de a nega realitatea care a costat vieți și a întârziat un raspuns.

La fel ca virusul însuși, strategia politică dominantă pentru confruntarea crizei a fost ”Made in China”.

Solidaritate cu aliații? Mai gândiți-vă! Trump a anunțat interdicția de călătorie pentru europeni, fără măcar un telefon prealabil de curtoazie către liderii UE. Și asta în paralel cu o încercare de a cumpăra un producător de vaccinuri de sub nasurile germanilor, urmărind să le garanteze americanilor că vor fi în prima linie a vaccinului”.

În Olanda, De Volkskrant vede însă o revenire în forță a statului:

„Statul a revenit, ca gardian al interesului public și donator generos al întreprinderilor. Criza din 2008 nu a dus la o schimbare semnificativă în paradigma economică neoliberală, la credința sacră în piață sau la efectul salutar al individualismului. Piața liberă funcționează bine atât timp cât se pot face bani, dar în crize este departe de așa ceva . Iar guvernele sunt cele care trebuie să scoată castanele din foc.

Dar oare, este Covid-19, șansa unei mai bune globalizări? Iată întrebarea pusă se publicația britanică The Observer:

În 2008, întreaga lume și-a unit forțele pentru a combate amenințarea unui sistem financiar în colaps. În 2020, când o pandemie planetară amenință, regula este fiecare pentru el. Standardele în ceea ce privește carantina și căutarea persoanelor de contact (care sunt, în sine, metode medievale de luptă împotriva bolilor) variază enorm de la o țară la alta.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) încearcă să se constituie ca un punct de referință, dar se confruntă cu indiferența, dacă nu disprețul unora dintre membrii săi. China face presiuni mai mari ca niciodată pentru ca nimeni să nu pună la îndoială statisticile sale.

Trump respinge nepăsător avertismentele OMS , pe motiv că intuiția sa personală „îi spune că riscul pentru sănătate este exagerat. Însă acest triumf al valorilor contrare Iluminismului nu poate fi decât un miraj. Covid-19 nu face diferență între un pro-Brexit și un anti-Brexit, între un imam și un medic chinez, iar virusului nu îi pasă de granițele naționale.

Drept urmare, știința și rațiunea vor trebui să preia controlul - nu există altă modalitate de a merge mai departe".

China, Rusia și Iranul inundă spațiul informațional global cu afirmații false despre noul coronavirus, scrie Washington Times citând oficiali americani.

Acești oficiali spun că una dintre cele mai mari minciuni este aceea că virusul ar fi o armă biologică americană adusă în China de către personalul armatei americane.

Este însă doar cel mai recent exemplu dintr-o acțiune de propagandă care vizează subminarea imaginii Americii pe scena mondială.

Beijing, Moscova și Teheran folosesc o vastă rețea de conturi de socializare și mijloace de comunicare prin satelit, controlate de stat, pentru a promova afirmații false din partea unor universitari și, uneori, oficiali guvernamentali care dau vina pe Washington pentru criza care a lovit cea mai mare parte a umanității.

Cu toții suntem de vină pentru fake news, notează ziatul austriac Kurier, citat de Eurotopics:

În perioade de criză, suntem deosebit de vulnerabili din punct de vedere emoțional la știrile care ne confirmă temerile și prejudecățile sau ne oferă explicații și modalități de ieșire din criză neașteptat de simple. ... Problema cu știrile false este că nu sunt publicate doar de hackerii ruși. Sunt mulți alții care se bucură de răspândirea incertitudinii în situații de urgență. Toți suntem (parțial) de vină pentru faptul că astfel de știri se pot răspândi ca focul. ... Pentru că ne lăsăm induși în eroare. Pentru că suntem nepăsători fie și pentru o clipă. Și pentru că degetele noastre sunt mult prea libere atunci când vine vorba de a face clic pe butonul „Distribuie”.

Alarmele permanente întunecă mințile, consideră la rândul său redactorul șef al publicației spaniole Eldiario:

În ultimele săptămâni, principala mea preocupare a fost să nu răspândesc prea multă panică inutilă asupra coronavirusului. Astăzi am sentimentul opus: sunt prea multe persoane care încă nu înțeleg ce se întâmplă, care nu implementează nici măcar recomandările minime sanitare, care preferă să ignore seriozitatea situației sau îmbrățișează teorii ale conspirației. ... Poate că noi, ca mass-media, trebuie să ne învinovățim într-o oarecare măsură pentru credibilitatea noastră scăzută. Prea des am avertizat că vine lupul și acum, după ce a venit, unii nu ne mai cred”.

Revista presei internaționale din 17 martie 2020