”Ultimul dictator al Europei” are concurență – Putin, pe urmele lui Lukașenko

putin.jpg

Lucrare reprezentând busturile lui Putin în culorile drapelului Rusiei, realizată de un artist rus, la o expoziție omagială intitulată ”SUPERPUTIN”, inaugurată în 2017 la Moscova
Image source: 
Reuters/Maxim Shemetov via rfi.fr

Cu președintele Putin până în 2036? Presa europeană comentează schimbările propuse în legea fundamentală rusă, care ar asigura rămânerea la putere a actualului lider de la Kremlin.

Eurotopics amintește în deschiderea grupajului de opinii din presa europeană că Duma de Stat a aprobat marți un amendament constituțional, care va fi supus unui vot popular în aprilie. Aceasta prevede o clauză, adoptată în ultimul moment, care îl autorizează pe Vladimir Putin să eludeze limitarea la două mandate prezidențiale prin „pornirea de la zero”: mandatele lui din trecut ar fi pur și simplu șterse. Putin ar putea conduce astfel Rusia până în 2036. Presa europeană este consternată, notează Eurotopics.

Portalul Ekho Moskvy estimează că ”situația nu se va îmbunătăți. Se poate doar deteriora. Rămâne de văzut în ce măsură și cu ce viteză. În câțiva ani, Rusia va fi condusă de un bătrân fără prea mult discernământ, în timp ce în spatele său, curtenii își vor împărți brutal țara. Este un coșmar care se va încheia cu o revoltă sau o revoluție. Putin și-a oferit o prelungire a puterilor sale depline; dar mai presus de toate a citit sentința care condamnă țara”.

În timp ce ziarul austriac Der Standard notează: „Putin își recapătă virginitatea politică: mandatele pe care le-a îndeplinit până în prezent pur și simplu nu mai contează. Obrăznicia Kremlinului este surprinzătoare, dar în ceea ce privește metoda, nu este nimic nou: în 1994, Alexander Lukashenko, care conduce Bielorusia cu mână de fier, a folosit același truc pentru a elimina restricțiile enervante din Constituție și a-și prelungi mandatul. În lumea occidentală, despre Lukashenko se spune că este „ultimul dictator din Europa”. Acum se confruntă cu concurența".

Un suveran care își sufocă țara, titrează Neue Zürcher Zeitung:

An de an, țara își pierde cele mai strălucite elemente, întrucât antreprenori, cercetători și artiști talentați nu pot găsi acolo mijloacele de a-și exploata potențialul. De mai bine de un deceniu, economia stagnează - consecința lipsei de securitate juridică și a unei politici externe aventuroase, care a izolat țara. Putin face campanie astăzi, prezentând argumentul prea bine cunoscut de toți dictatorii: stabilitatea. Dar stabilitatea pe care o poate aduce este tăcerea care domnește într-un cimitir ”.

Iar publicația ucraineană Novoia vremia este de părere că doar economia ar putea pune capăt erei Putin:

O criză economică gravă a lovit Rusia weekendul trecut. Valorile la bursă ale companiilor ruse au scăzut cu 20 la sută. În câteva săptămâni, prețul unui baril de petrol și-a pierdut jumătate din valoare, trecând de la 60 la 30 de dolari. În același timp, dolarul a explodat. ... Oamenii s-au adunat la ghișeele caselor de schimb pentru a cumpăra valută străină. Alimentarea bugetului nu pare să fie asigurată. Rusia trebuie să apeleze urgent la rezervele sale valutare. Sancțiunile internaționale, scăderea prețului petrolului, epidemia de coronavirus și incompetența liderilor ruși au cufundat economia rusă într-o adevărată furtună. Greu de crezut că va putea rezista”.

 

”Cinci sute de mii de aleși de aleși pentru o țară bântuită de spectrul coronavirusului”: un comentariu al postului tv France24 vorbește despre condițiile speciale în care ar urma să se desfășoare alegerile locale franceze de duminică.

”Cetățenii francezi cu drept de vot sunt așteptați la urne pe 15 și 22 martie pentru a alege peste 35 000 de primari și încă de zece ori pe atâția consilieri locali, în timp ce țara se confruntă cu agravarea epidemiei de coronavirus.

Potrivit sistemului electoral din Franța, se poate ajunge la un al doilea tur de scrutin, dar și la un al treilea și chiar, în anumite cazuri, la un al patrulea sau al cincilea, ceea ce ar putea crea complicații.

Președintele Macron a avertizat că criza epidemiei ”este abia la început”, dar guvernul său a exclus posibilitatea amânării alegerilor locale, în ciuda avertismentelor că aglomerația creată cu această ocazie ar putea crea mari probleme. Deja, potrivit unui sondaj recent, circa 28% din francezii cu drept de vot se gândesc să nu meargă la urne, tocmai de teama coronavirusului.

”Votați cu mănuși și cu măști, dar mergeți la vot”, îndemna recent parlamentarul conservator Eric Woerth, în timp ce ministrul sănătății, Olivier Véran, a dat asigurări  că aceste alegeri ”nu vor fi cu nimic mai periculoase decât un drum până la supermarket”.

Guvernul a anunțat măsuri pentru a crea posibilitatea votării de acasă pentru persoanele în vârstă sau izolate. De asemenea, substanțe dezinfectante vor fi permanent disponibile la toate secțiile de votare, promit autoritățile, în condițiile în care deja aceste produse se găsesc din ce în ce mai greu pe piață, datorită achizițiilor excesive, pe fond de panică.

Perspective sumbre pentru partidul lui Macron

După trei ani de când Macron a ajuns la putere promițând o adevărată ”revoluție”, în fruntea unei adevărate armate de politicieni începători care a triumfat la alegerile parlamentare, tabloul general arată cu totul altfel pentru ei, acum, înaintea primului test electoral local.

Partidul La République en Marche (LREM) nu a reușit să prezinte liste cu candidați decât pentru un sfert din orașele cu peste 10 000 de locuitori, o situație total diferită de cea din 2017, când politicieni dizidenți, atât din stânga cât și din dreapta spectrului politic, stăteau literalmente la coadă ca să se înscrie în partidul lui Macron.

Sondajele arată că partidul va trebui să facă eforturi uriașe pentru fiecare vot, în contextul în care decizia guvernului de a reforma legea pensiilor a stârnit furie în toată țara, iar rebeliunea ”Vestelor galbene” s-a bucurat de un succes major, împotriva unui președinte care a creat impresia că favorizează populația urbană în detrimentul celei din mediul rural.

Pentru Capitală, pe care Macron o dorește cu disperare, campania electorală a partidului său a luat o turnură cu adevărat grotescă la sfârșitul lunii februarie, când șase clipuri video apărute brusc pe rețelele de socializare și distribuite masiv, au forțat partidul să-și schimbe candidatul în ultimul moment.

Declinul partidului lui Macron ar putea reaprinde antagonismul stânga versus dreapta, despre care chiar el spunea acum trei ani că a devenit de domeniul trecutului, bun numai pentru a fi inclus în cărțile de istorie. Iar din asta doi jucători ar putea avea de câștigat: Verzii, multă vreme o forță politică marginală, dar care la ultimele alegeri europarlamentare a obținut rezultate remarcabile și care, în plus, se bazează pe noul val de activism ecologic al tinerilor și partidul de dreapta al doamnei Marine le Pen, care speră să câștige noi primării și consilii locale față de zecile pe care deja le deține în prezent...”

Revista presei internaționale din 12 martie 2020