Londra acceptă participarea Huawei în rețeaua 5G. Cu ce consecințe?

huawei_bun.jpg

Image source: 
AFP/File via rfi.fr

Marea Britanie a acceptat ca gigantul tehnologic chinez Huawei să participe, limitat, la dezvoltarea rețelei 5G. Presa internațională comentează acest anunț, care îndepărtează Londra de aliatul său strategic, Statele Unite.

Politico observă că decizia privind Huawei arată limitele puterii SUA dar și Marii Britanii, care urmează în acest domeniu linia europeană.

În trecut, Statele Unite au jucat un rol excepțional în rețeaua globală de comunicații, de fapt au construit internetul în sine, iar multe dintre cele mai definitorii companii online - de la Google la Facebook până la Apple și Amazon - s-au născut în Statele Unite. Acestea au oferit Americii o anumită autoritate morală și funcțională în ceea ce privește tehnologia.

Dar multe s-au schimbat în ultimii câțiva ani. În primul rând, în afara Americii se resimte încă furia față de dezvăluirile fostului contractant al Agenției de Securitate Națională Edward Snowden, conform căruia guvernul american a fost dispus să apeleze la aceste companii pentru a spiona, chiar aliați precum Germania.

Indiferent dacă furia este cu adevărat reală sau doar un pretext, aceasta a făcut totuși restul lumii mai puțin înclinat să accepte sfaturile Washington-ului cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze internetul.

Boris Johnson pune în pericol Alianța cu S.U.A. pentru Huawei, titrează Bloomberg.

În termeni generali, decizia lui Johnson semnalează că cel mai apropiat aliat al Americii nu este total pe linie în lupta împotriva celui mai puternic adversar al Americii. Într-un sens mai restrâns, acum există șanse mari ca schimbul de informații la nivel înalt - un semn distinctiv al relației britanico-americane -  să fie redus din cauza amenințării pe care o reprezintă China.

Aceasta nu înseamnă neapărat sfârșitul schimbului de informații. Înseamnă doar că, atunci când SUA le împărtășesc, „va trebui să fie absolut sigur că rețeaua britanică nu este compromisă”,  spune pentru Bloomberg un expert care a lucrat până de curând la Consiliul de Securitate Națională. „Îmi imaginez că vom împărtăși în continuare informații, dar s-ar putea să nu mai fie în timp real și s-ar putea să nu fie electronic”, a precizat expertul.

În afacerea Huawei Boris nu a fost puiul clorinat al lui Trump, titrează ziarul britanic The Telegraph:

Compromisul este o mare tradiție britanică. Adesea malignizat, este totuși adeseori singura cale de urmat, așa cum am văzut cu Brexit. Perfectul nu trebuie să fie dușmanul binelui.

Decizia privind Huawei este dificilă, dar protejează securitatea națională britanică, asigurând totodată că rămânem printre cele mai avansate economii din punct de vedere tehnologic.

De multe ori se uită faptul că Huawei a făcut parte din infrastructura de comunicații a Marii Britanii încă de la începutul anilor 2000. În consecință, serviciile noastre de informații sunt poate mai bine plasate decât oricare din lume pentru a înțelege și a atenua eventualele riscuri potențiale de securitate”.

Și, în acest context, ziarul german Handelsblatt dezvăluie documente interne ale ministerului german de externe potrivit cărora  „la sfârșitul anului 2019, S.U.A. au transmis Germaniei dovezi  conform cărora Huawei coopera cu autoritățile de securitate din China”.

Ministerul de Externe german nu a comentat apariția documentelor. China a respins acuzațiile, afirmând că  „Articolul din Handelsblatt repetă afirmații vechi, nefondate, fără a furniza dovezi concrete.”

 

Este viabil planul de pace al lui Trump?

Planul de pace pentru Orientul Mijlociu propus de Donald Trump este comentat pe larg de marile publicații internaționale.

Israelul are acum dreptul de a anexa teritoriile palestiniene , atrage atenția Le Monde

Unul dintre aspectele cele mai sensibile ale planului de pace pentru Orientul Mijlociu prezentat marți de președintele Donald Trump, în prezența premierului israelian Benjamin Netanyahu, este acela că dă Israelului dreptul la anexarea coloniilor din teritoriile palestiniene ocupate.

”Proiectul domnului Trump , comentează Le Monde, ar acorda Israelului suveranitatea în Valea Iordanului, iar domnul Netanyahu a anunțat deja că va cere chiar duminică guvernului său să aprobe anexarea unei părți a Cisiordaniei”, subliniază publicația franceză

Planul ar crea un stat palestinian ”cu suveranitate limitată” și ”un Ierusalim unificat, controlat de Israel”, notează la rândul său Courrier International, care amintește că documentul a fost prezentat de Trump în prezența lui Netanyahu, dar în absența lui Mahmud Abbas, președintele Autorității Palestiniene.

Pentru The New York Times, planul lui Trump ”ar oferi Israelului ceea ce acesta încearcă de decenii să obțină”, creând în același timp ”un stat palestinian cu suveranitate limitată”.

”Palestinienii au două opțiuni: ori să accepte acest plan, ori să stea să se uite cum lumea merge înainte fără ei”, scrie USA Today.

”Actualul status-quo nu este ideal nici pentru SUA, nici pentru Israel, nici pentru statele arabe, dar nu este nici de netolerat. Același lucru se poate spune despre Autoritatea Palestiniană. Dacă toată lumea se așează la masa negocierilor va fi bine pentru toți cei implicați. Cei care nu fac decât să zădărnicească pacea nu vor avea decât de pierdut”, completează ziarul american.

 

Reforma pensiilor, un subiect sensibil nu doar în România

Parlamentul Estoniei  discută un proiect de reformă a pensiilor.

Conform Eurotopics, proiectul prevede că fondurile private nu mai sunt obligatorii. Până acum, lucrătorii erau obligați să depună două procente din veniturile lor în conturi speciale de economii în fiecare lună. De asemenea, legea ar da posibilitatea retragerii economiilor astfel constituite. Presa din Estonia este plină de critici.

Eesti Ekspress, de exemplu, este foarte critic față de proiect:

„S-a scris mult despre această reformă, dar cel mai înverșunat refren pe care îl auzim este:„ Le acordăm cetățenilor controlul asupra banilor lor, libertatea lor crește. .. Luăm de la un stat puternic și lacom pentru a-i da banii unui cetățean liber! Este exact opusul. Reforma implică un rol și o responsabilitate sporită a statului pentru pensii. Dacă la un număr în scădere de contribuabili vom avea un număr din ce în ce mai mare de pensionari fără economii suplimentare la pensie, atunci aceștia vor depinde în întregime de plățile statului. Prin urmare, dependența de stat va fi totală”.

Iar piublicația Õhtuleht vede un efect de domino:

„S-a spus puțin despre modul în care vor fi protejate interesele celor care intenționează să își păstreze planurile de pensionare. Cu alte cuvinte, dacă brusc încep retragerile banilor din pensii, ce se va întâmpla cu fondurile de pensionare rămase? Pentru a avea bani pentru plăți, băncile vor fi obligate să-și lichideze rapid investițiile, ceea ce va face ca aceste fonduri rămase să se micșoreze. ... Incertitudinea cu privire la economiile de pensionare i-ar putea determina, de asemenea, pe oameni să-și retragă banii chiar dacă nu aveau intenția de a face acest lucru".

 
Revista presei internaționale din 30 ianuarie 2020