Sylvie Goulard, dificultăți în a explica natura muncii efectuate de asistentul său (Le Monde)

sylvie_goulard_in_timpul_mandatului_de_ministru_al_armatelor_18_iunie_2017.jpg

Sylvie Goulard, în timpul mandatului de ministru al Armatelor, 18 iunie 2017.
Sylvie Goulard, în timpul mandatului de ministru al Armatelor, 18 iunie 2017.
Image source: 
REUTERS/Bertrand Guay/Pool

Fosta eurodeputată franceză Sylvie Goulard, ce fusese iniţial propusă pentru postul de comisar european în noul executiv comunitar, a fost inculpată pentru presupuse angajări fictive ale unor asistenţi de eurodeputaţi.

Această inculpare are loc după cea a fostului ministru al Justiţiei Michel Mercier într-un caz similar, de presupuse angajări fictive de asistenţi de eurodeputaţi în cadrul MoDem, relatează L'Express.

O anchetă vizează în prezent toate cadrele acestui partid de centru, inclusiv pe liderul formaţiunii François Bayrou. Magistraţii vor să stabilească dacă aceşti colaboratori parlamentari au fost remuneraţi din fonduri provenind de la Parlamentul European (PE), în timp ce erau puşi să efectueze alte sarcini în cadrul partidului.

Acest caz şi o polemică cu privire la prestaţii pentru un think tank american au costat-o Sylvie Goulard locul în noua Comisie. Candidatura sa a fost respinsă de PE în octombrie.

Audierile, conduse de judecătoarea Charlotte Bilger, au început la 15 noiembrie, cu o primă inculpare, a directorului financiar al MoDem Alexandre Nardella, acuzat de ”complicitate la deturnare de fonduri publice” şi ”tăinuire”, scrie Le Figaro. "Întrebată deja de poliția judiciară, doamna Goulard a întâmpinat unele dificultăți în a explica natura muncii efectuate de asistentul său", notează Le Monde.

Interogatorii urmează să iabă loc până la 6 decembrie, când preşedintele MoDem François Bayrou urmează să fie audiat la Tribunalul din Paris, potrivit unor surse apropiate dosarului. Fostă europarlamentară (2009-2017), în prezent viceguvernator al Băncii Franţei, ea a acceptat în această vară să ramburseze Parlamentului European suma de 45.000 de euro. Această sumă este echivalentul salariului pe opt luni al unuia dintre asistenţii săi, Stéphane Thérou.

 

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat ieri două legi controversate: una care interzice vânzarea în Rusia de smartphones sau computere dacă acestea nu sunt echipate cu softuri sau aplicații ruse preinstalate și alta care cataloghează drept ”agent străin” orice individ care distribuie informații pe internet și primește bani din surse străine.

Prima lege, care va intra în vigoare în 1 iulie 2020, este prezentată de autorități drept o modalitate de a promova companiile tehnologice rusești în fața concurenței străine. Potrivit textului acestei legi, "consumatorul trebuie să aibă posibilitatea de a folosi anumite tipuri de produse tehnologice cu programe preinstalate rusești".

Textul precizează că guvernul va stabili o listă cu aparatele vizate de lege, care va include telefoanele, computerele și Smart TV. Guvernul va stabili apoi o listă cu aplicațiile care vor trebui preinstalate de producători.

În Rusia, această controversată lege a fost supranumită "legea anti-Apple", celebrul producător american care refuză să preinstaleze alte aplicații decât cele proprii. Piața de telefonie mobilă din Rusia este dominată de companii străine, inclusiv Apple, Samsung și Huawei. Legislația semnată de Putin precizează că guvernul va veni cu o listă de aplicații ruse care ar trebui să fie instalate pe diferite dispozitive, notează Reuters.

Rusia a introdus în ultimii ani legi mai stricte, cerând motoarelor de căutare să șteargă unele rezultate de căutare și servicii de mesagerie pentru a partaja cheile de criptare cu serviciile de securitate și rețelele sociale pentru a stoca datele utilizatorilor pe serverele din țară.

A doua lege controversată permite extinderea statutului de ”agent străin” la jurnaliști și internauți, un text care este criticat de ONG-urile pentru apărarea drepturilor omului, care spun că reprezintă o amenințare la libertatea de expresie, relatează AFP.

Astfel, apărătorii drepturilor omului văd această lege, adoptată la sfârșitul lunii noiembrie de către deputați, ca pe un risc suplimentar de cenzură și ca pe o amenințare la libertatea de expresie. Ministerul Justiției va putea de acum înainte să numească drept ”agenți străini” persoane fizice care lucrează în presă. Potrivit The Moscow Times poate fi catalogat drept ”agent străin” orice individ care distribuie informații pe internet și primește bani din surse străine.

 

Parchetul olandez a acuzat luni Moscova de faptul că a ”autorizat” un suspect ucrainean în doborârea zborului MH17 să părăsească Rusia şi să se întoarcă în estul Ucrainei, refuzând să aprobe cererea de extrădare a acestuia către Olanda.

Volodimir Ţemah, un fost lider separatist prorus, a fost arestat şi predat Rusiei în septembrie, în cadrul unui amplu schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev, notează BBC.

Olanda a cerut imediat Rusiei extrădarea lui Volodimir Ţamah, suspectat de anchetatorii olandezi de faptul că a fost implicat în doborârea avionului aparţinând companiei malaysiene Malaysia Airlines care efectua zborul MH17, în 2014, deasupra estului Ucrainei. Olanda a cerut Rusiei să-l livreze pe Volodymyr Tsemakh, care se credea a fi un comandant al separatiștilor pro-ruși și un specialist în apărarea aeriană, scrie Deutsche Welle. Trei ruşi şi un ucrainean vor fi aduşi în faţa justiţiei olandeze în martie 2020 pentru rolul lor în această tragedie. Ei vor fi probabil judecaţi în contumacie, Rusia şi Ucraina netransferând peste hotare cetăţenii lor urmăriţi în străinătate.

Convenţia europeană privind extrădarea, intrată în vigoare în 1957, este gestionată de Consiliul Europei, organizaţie din care Rusia face parte din 1996.

În vârstă de 58 de ani, Volodimir Ţemakh fusese arestat în iunie de serviciile secrete ucrainene la domiciliul său aflat pe teritoriul controlat de separatişti. Ulterior, el a fost transferat în Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri, în pofida apelurilor Olandei ca el să nu fie predat Moscovei.

Revista presei internaționale - 3 decembrie 2019