Brexit, împins până pe 31 ianuarie 2020 (The Guardian)

guardian.jpg

Image source: 
Twitter

UE se pregătește să se înscrie într-o prelungire Brexit până la 31 ianuarie 2020, cu o opțiune pentru Marea Britanie să plece mai devreme, în cazul în care acordul este ratificat, conform unui proiect exclusiv al acordului prezentat azi în ediția tipărită de jurnaliștii de la The Guardian.

Ambasadorii celor 27 de state membre UE se reunesc pentru a discuta despre solicitarea de amânare a Brexitului cu trei luni, relatează AFP şi Reuters, citând surse din cadrul UE. Ambasadorii urmează să se reunească cu trei zile înainte de data de 31 octombrie prevăzută pentru divorţ. Potrivit surselor citate, propunerea care va fi discutată prevede o amânare a Brexitului cu trei luni, până la 31 ianuarie 2020, dar cu posibilitatea ca Regatul Unit să iasă din UE de la 30 noiembrie sau 31 decembrie în caz de ratificare a acordului înainte de aceste termene.

Guvernul de la Londra a dezminţit informaţiile publicate sâmbătă de cotidianul Financial Times potrivit cărora va încerca să reducă din drepturile lucrătorilor după ce Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, transmite Reuters. Cotidianul financiar a publicat extrase din documente scurse de la Ministerul pentru Brexit, care afirmă că un aşa-numit angajament faţă de UE privind "un teren de joc echitabil lasă loc de interpretare".

Uniunea Europeană este preocupată că Marea Britanie ar putea încerca să relaxeze reglementări, cum sunt cele privind drepturile angajaţilor, după ce va ieşi din Uniune, şi afirmă că este probabil să impună bariere comerciale dacă reglementările nu vor rămâne similare, pentru a evita o competiţie incorectă.

Partide britanice aflate în opoziţie, care urmăresc să împiedice Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană (UE) fără un acord (”no deal”), vor alegeri anticipate mai devreme decât a propus premierul Boris Johnson, relatează The Associated Press, adică pe 6 decembrie.

O analiză interesantă face publicația El Mundo despre Brexit. "În ultimele 24 de luni, reputația Regatului Unit în Europa a primit o lovitură poate fără echivalent de la dezastrul Suez din 1956. Gestionarea sa politică, parlamentară, media și a societății civile a fost o prostie. O prostie condusă de doi prim-miniștri, zeci și zeci de membri ai Guvernului și care a polarizat Parlamentul și cetățenii în ansamblu. Britanicii, de zeci de ani la fel de respectați cât şi insuportabili în instituții, au fost infinit sub ceea ce se aștepta de la ei. Iar reacția, care a oscilat o perioadă între stupefacție și furie, amestecată cu multe momente de oboseală, a devenit un amestec de nervozitate, neputință și condescendență”, scriu spaniolii.

 

Spania se confruntă cu mari proteste de stradă, înaintea alegerilor legislative din 10 noiembrie. La Barcelona, peste jumătate de milion de oameni au manifestat, unii pentru separare alții pentru ca regiunea să continue în actuala formulă constituțională.

Catalanii care sprijină uniunea cu Spania au manifestat duminică în Barcelona, la o zi după ce orașul a găzduit două proteste pro-independență, subliniind adânca ruptură politică din regiune, relatează El Pais.

Poliția a spus că manifestația de duminică a atras 80.000 de oameni, în schimb organizatorii Societat Civil Catalana, un grup umbrelă pro-unitate, au spus că 400.000 au participat la eveniment. Sâmbătă, ar fi fost peste 350.000 de oameni în stradă care au solicitat independența Cataloniei, dar aici au avut loc și multe violențe.

Poliţişti spanioli cu scuturi şi arme, susţinuţi de zeci de autoutilitare, au intervenit în forţă sâmbătă seara pentru a-i dispersa pe protestatarii catalani separatişti adunaţi în faţa sediului poliţiei din centrul Barcelonei, informează Reuters. Intevenţia a avut loc la două ore după ce manifestanţii au început să arunce cu sticle, bile şi gloanţe de cauciuc în ofiţerii de poliţie, notează ABC. În timpul ciocnirilor, activişti, majoritatea tineri, i-au atacat şi au aruncat cu sticle, doze de metal sau petarde şi au strigat "Afară cu forţele de ocupaţie” sau ”Voi sunteți fiii lui Franco”, numele dictatorului care a condus Spania după Războiul Civil până la moartea sa în 1975.

Liderul Guvernului regional pro-independență, Quim Torra, ar trebui să își dea demisia ”dacă nu poate guverna pentru toți catalanii”, a spus liderul local antiseparare Fernando Sanchez Costa, potrivit La Vanguardia, în condițiile în care mai multe sondaje de opinie susțin că jumătate din catalani susțin independența. Între steagurile spaniole și și multe persoane în cămăși albe - așa cum au cerut organizatorii ca simbol al „speranței și păcii” -, în cadrul demonstrației s-au putut citi pancarte și bannere: "Mulțumim poliției”;  „Nu așa, domnule Torra”, sau „52 la sută nu doresc independență, iubim Spania”, scrie într-un articol publicația Razon.

"Constituția este împotriva protestelor separatiste, acum au ieșit și oamenii să manifesteze pentru unitate și respectatrea legilor", scrie El Correo, în timp ce El Periodico admite că politica nu se mai face în Parlament sau la Guvern, ci direct în stradă.

Revista presei internaționale - 28 octombrie 2019