Italia: când incertitudinea se transformă în haos

salvini_conte.jpg

Președintele Consiliului de miniștri, Giuseppe Conte (dreapta), flancat de vicepremierul Matteo Salvini, la tribuna Senatului, Roma, 20 august 2019
Image source: 
AFP Photos/Andreas Solaro

Premierul italian Giuseppe Conte a demisionat. Care sunt primele reacții în presa internațională?

Un gest care anunță vremuri tulburi, de instabilitate politică în Italia – este opinia unanimă a comentatorilor.

Premierul italian demisionează atacându-l pe „oportunistul” Salvini, scrie The Guardian.

Giuseppe Conte a spus în Senatul italian că liderul de extremă dreaptă a declanșat criza politică pentru propriile interese

Răspunsul lui Salvini îl găsim într-un titlu din ziarul italian La Stampa: „Guvernul a căzut din vina lui Mister NO” - cu referire, evident, la premierul Conte.

Pentru Bloomberg, ”primul ministru Giuseppe Conte renunță, dar să nu vă așteptați ca aceasta să pună capăt crizei politice...”

New York Times titrează: Primul ministru italian, Giuseppe Conte, demisionează, transformând incertitudinea în haos.

În scurta sa perioadă de existență, coaliția naționalist-populistă a băgat frica în inima instituțiilor europene, cu antagonismul său față de Uniunea Europeană, îndepărtarea de regulile bugetare ale blocului, demonizarea migranților și îmbrățișarea președintelui Putin și a politicii sale de mână forte.

Și, după cum scrie La Repubblica, „problema este scenariul post-Conte”. Pentru a contracara ofensiva lui Salvini, în ultimele zile au apărut două oferte de coaliție. Prima a venit de la fostul premier Matteo Renzi, al Partidului Democrat (de centru stânga), care a propus o alianță între formația sa și M5S a lui Luigi Di Maio, pentru a depăși delicata problemă a bugetului pentru 2020 și a încerca să evite o majorare a TVA.

O altă alianță a fost înaintată de fostul șef al guvernului și fostul președinte al Comisiei Europene Romano Prodi, care ar putea reuni într-o mare coaliție pro-europeană Partidul Democrat, M5S și partidul de centru-dreapta al fostului prim-ministru Silvio Berlusconi, Forza Italia.

Și, după cum scrie Le Monde, președintele Mattarella are o serie de opțiuni, inclusiv, ca ultimă soluție, dacă nu apare nicio majoritate, cea a alegerilor anticipate. Dar este știut că președintele e reticent în fața acestei idei, deoarece alegerile ar fi organizate în toamnă, când Italia, a treia economie a zonei euro, puternic îndatorată și în impas, va trebui să prezinte Comisiei Europene proiectul de buget pentru 2020.

 

Tensiuni diplomatice după testele balistice americane

Noul test cu rachete realizat de armata Statelor Unite a deranjat Moscova – aceasta acuză escaladarea „tensiunilor militare”. Iată ce titrează presa internațională pe această temă.

Potrivit rețelei de televiziune CBS,  SUA au efectuat primul test cu rachete de croazieră de la retragerea din Tratatul INF cu Rusia.

Newsweek titrează: SUA au reluat teste cu rachete interzise timp de decenii, ignorând avertismentele dinspre Rusia.

Financial Times observă că Rusia și China acuză SUA că au provocat tensiunea prin testarea rachetelor.

Aceeași observație în publicația franceză Le Point: Moscova și Beijingul s-au unit contra tirului american de rachete.

Le Figaro vede la rându-i tensiuni diplomatice după testul de rachete al SUA: Este prima lansare de acest tip de la sfârșitul Războiului Rece. Tratatul INF a fost încheiat în 1987 între Ronald Reagan și Mikhail Gorbaciov, după mai mult de un deceniu de criză numită „ a eurorachetelor”.

Washington Examiner titrează:  Rusia promite să nu se lase atrasă într-o „cursă costisitoare a înarmărilor”

National Public Radio din Statele Unite transmite că Pentagonul a testat o rachetă care depășește limitele stabilite prin Tratatul privind forțele nucleare intermediare, un acord oficial anulat cu mai puțin de trei săptămâni în urmă.

Iar revista Time observă că Pentagonul testează un nou sistem de rachete, după ce Tratatul privind armele nucleare  s-a prăbușit.

Revista amintește că Moscova s-a temut mereu de  sistemele de apărare împotriva rachetelor Aegis Ashore, care operează în Polonia și România. Rusia se plângea de ani buni că acele sisteme, care folosesc lansatoarele Mk-41, ar putea fi transformate în sisteme de atac care încalcă Tratatul INF, prin  schimbarea interceptorilor cu rachete Tomahawk. Răspunsul SUA a fost că Mk-41 nu a fost interzis sub INF, deoarece nu a fost niciodată testat cu o rachetă lansată de la sol. Este posibil să fi fost corect, dar iată că preocupările Kremlinului au fost întemeiate.

 

Chiar poate cumpăra Trump Groenlanda?

Președintele Trump și-a reînnoit luni propunerea de a cumpăra Groenlanda. Este, oare, posibil?

Groenlanda este  „visul înghețat” al lui Donald Trump, scrie Wall Stret Journal: Și bineînțeles că este interesant. Insula, căreia i s-a acordat de către Danemarca statutul de teritoriu autonom în 1979, este bogată în resurse naturale. Dar declarațiile lui Trump au provocat reacții amestecate la Nuuk, oraș situat la 240 de kilometri sud de Cercul Polar, care adăpostește în casele sale viu colorate aproximativ o treime din cei 56.000 de locuitori ai insulei. Pentru unii, faptul că patria lor poate fi obiectul unei tranzacții evocă  în  mod brutal o moștenire colonială dureroasă și nerezolvată, deoarece timp de secole, cultura și limba maternă au suferit”, scrie WSJ.

Die Welt nu crede că tranzacția va avea succes: "Trump pur și simplu îi subestimează cei 56.000 de locuitori ai Groenlandei dacă crede că îi poate transforma în americani printr-un simplu transfer bancar. De zeci de ani, acest popor a luptat pentru independența față de Danemarca și a obținut o autonomie mai mare față de Copenhaga.”

Revista presei internaționale din 21 august 2019