Moscova bănuită că ascunde probe în cazul accidentului nuclear din Arhanghelsk

rosatom.jpg

Agenţia nucleară din Rusia (Rosatom) a confirmat că explozia accidentală din zona arctică s-a produs în timpul testării unor ”noi tipuri de armament"
Image source: 
AFP / Arhivă

Două staţii pentru măsurarea nivelului radioactivităţii au fost oprite după explozia unei rachete cu propulsie nucleară în nordul Rusiei, anunţă Organizaţia Tratatului de Interzicere Completă a Testelor Nucleare, situaţie care generează preocupări referitoare la ascunderea probelor, scrie Wall Street Journal.

Directorul Organizaţiei Tratatului de Interzicere Completă a Testelor Nucleare a declarat pentru The Wall Street Journal că au fost cerute explicaţii despre oprirea transmiterii datelor, iar autorităţile ruse au afirmat că sunt "probleme în reţelele de comunicaţii".

Cele două staţii fac parte din reţeaua mondială care are rolul garantării că ţările care au arme atomice se conformează Tratatului de Interzicere Completă a Testelor Nucleare. Rusia susţine că respectă acest tratat, care nu este încă ratificat la nivel internaţional.

Situaţia generează temeri că Administraţia de la Moscova încearcă să limiteze accesul la dovezi despre explozia rachetei cu propulsie nucleară.

Statele Unite au acuzat Rusia de efectuarea unor teste nucleare de calibru mic, însă Administraţia de la Moscova a respins acuzaţiile. "Testele atomice nu pot fi efectuate în secret", a declarat recent parlamentarul rus Vladimir Şamanov.

Săptămâna trecută, Administraţia Vladimir Putin a anunţat că, în pofida accidentului de tip nuclear din regiunea arctică, Rusia va continua eforturile de înarmare, subliniind că evoluţiile tehnologice sunt "cu mult înaintea nivelului din alte ţări". Agenţia nucleară din Rusia (Rosatom) a confirmat că explozia accidentală din zona arctică s-a produs în timpul testării unor ”noi tipuri de armament", subliniind că proiectele militare vor continua.

Cel puţin cinci ingineri au murit în accidentul care s-a produs săptămâna trecută într-o bază militară din regiunea Arhanghelsk, pe litoralul Mării Albe. Incidentul de tip nuclear intervine într-un moment crucial în competiţia militară dintre Statele Unite și Rusia. Administrația Donald Trump tocmai a finalizat procedura de retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), argumentând că Rusia a încălcat acordul. La rândul său, Administraţia Vladimir Putin a avertizat că va fi nevoită să dezvolte noi tipuri de armament după retragerea SUA din Tratatul INF.

Explozia rachetei nucleare în nordul Rusiei nu generează niciun risc, iar radiaţiile nu au crescut, a declarat luni după-amiază preşedintele Vladimir Putin, citat de site-ul cotidianului Le Figaro.

 

Rețelele de socializare online Twitter și Facebook au anunțat luni că au destructurat o campanie de influențare ce beneficia de sprijin guvernamental din China și care avea drept scop să submineze protestele pro-democrație de la Hong Kong, informează agenția de știri Reuters.

Companiile de socializare online sunt supuse presiunilor să combată campaniile ilicite de influențare politică, după ce anchetatorii americani au ajuns la concluzia că Rusia a intervenit în scrutinul prezidențial din SUA, desfășurat în 2016.

Twitter Inc a anunțat că a suspendat 936 de conturi și a precizat că, aparent, activitatea acestora era coordonată de China. Compania a adăugat că aceste conturi erau doar porțiunea mai activă a campaniei, iar o rețea mai mare, de aproximativ 200.000 de conturi, a fost suspendată înainte să devină activă în mod substanțial.

Conturile aveau drept scop să submineze legitimitatea și pozițiile mișcării de protest de la Hong Kong, a transmis Twitter.

Facebook a transmis că a eliminat conturi și pagini de pe o rețea mică în urma informațiilor primite de la Twitter. Ancheta în acest caz a descoperit legături cu indivizi asociați cu autoritățile chineze.

Ambasada chineză în SUA și Departamentul de Stat de la Washington nu au răspuns la cererile de a comenta cazul.

 

Statele Unite ar trebui să revizuiască abordarea politică pe plan mondial, optând pentru o strategie care să nu se axeze doar pe o apărare puternică, ci şi pe investiţii în diplomaţie, pe neproliferare nucleară, dezvoltare şi relaţii comerciale corecte, comentează cotidianul The New York Times.

Editorialul este publicat în contextul în care Casa Albă tocmai a ordonat blocarea unor fonduri în valoare de patru miliarde de dolari aprobate de Congresul SUA pentru programe medicale globale, misiuni de pace ale Naţiunilor Unite şi alte forme de asistenţă străină.

"Încă o dată, Administraţia SUA reduce acţiunile de relaţionare paşnică la nivel internaţional. Preşedintele Donald Trump a redus activităţile serviciilor diplomatice, iar dacă nu ar fi fost oprit de Congres, ar fi restructurat Departamentul de Stat prin reducerea serviciilor cu 30%. Acest lucru agravează o tendinţă de câteva decenii a preşedinţilor SUA, democraţi şi republicani, de a se baza din ce în ce mai mult pe putere militară în avansarea intereselor americane", notează cotidianul american.

Structurilor militare le este alocat mai mult de jumătate din bugetul federal al SUA. După atentatele din 11 sepembrie 2001, se estimează că operaţiunile militare antiteroriste au costat circa 5.900 de miliarde de dolari, conform proiectului "Costurile Războiului" al Universităţii Brown. De teamă să nu fie catalogaţi drept lipsiţi de patriotism, chiar şi congresmenii care denunţă cheltuielile Pentagonului ajung să susţină bugete enorme. Pe fondul disputelor privind bugetul militar actual, democraţii au favorizat o suplimentare de la nivelul de 716 miliarde de dolari la 733 de miliarde de dolari, în timp ce republicanii voiau 750 de miliarde de dolari. Au convenit pentru nivelul de 738 de miliarde de dolari.

În schimb, pentru Departamentul de Stat, bugetul propus era de 56 de miliarde de dolari înainte de cererea Casei Albe de reducere cu patru miliarde.

Revista presei internaționale din 20 august 2019