America, victima terorismului de extremă dreapta (Le Monde)

dayton.jpg

Cetățeni din orașul Dayton ieșiți în stradă după tragedia care a avut loc în week-end-ul trecut, 4 august 2019
Image source: 
REUTERS/Bryan Woolston via rfi.fr

Cum de au fost posibile crimele în masă care au șocat America și întreaga lume la sfârșitul săptămânii trecute? Presa internațională caută explicații și demască limbajul urii, care-și face tot mai mult loc în discursul politic.

„Într-o țară care a devenit aproape insensibilă la episoadele de violență armată care s-au accentuat în ultimii ani împotriva școlilor, sălilor de concerte sau bisericilor, ultimele izbucniri au mișcat publicul”, remarcă The New York Times.

În mai puțin de douăzeci și patru de ore, au provocat suspendarea campaniei prezidențiale, au reînviat dezbaterea privind limitarea armelor de foc și au pus în discuție declarațiile anti-imigranți din ce în ce mai virulente ale unor comentatori de dreapta și  chiar ale președintelui  Donald Trump, rezumă NYT.

În timp ce, pentru Washington Post,  întrebarea este acum dacă nu cumva cuvintele folosite de Trump au contribuit la acest carnagiu.

Newsweek observă că manifestul lăsat de atacatorul din El Paso conținea teorii ale conspirației, prezente de mulți ani în rândul comunităților extremiste.

În special, teoria privind "Marea înlocuire" a fost un element cheie al manifestului atacatorului moscheei din Noua Zeelandă.

La mitingul extremei drepte din 2017 din Charlottesville, participanții au scandat: „Evreii nu ne vor înlocui”.

Iar retorica inflamantă și xenofobă a președintelui Donald Trump agravează situația, scrie Newseek.

Va fi și mai rău, crede revista The Atlantic. Donald Trump transformă președinția americană într-o platformă pentru demonizarea la grămadă a minorităților. Această fază, cea mai recentă, a președinției Trump este cea mai periculoasă de până acum.

În urmă cu trei ani, în susținerea lui Hillary Clinton pentru președinte (un editorial motivat nu de dragostea pentru Clinton, ci de frica față de Trump), The Atlantic scria: „Într-unul dintre episoadele cele mai sordide din politica americană modernă, Trump s-a făcut singur agentul așa-numitei mișcări nativiste, care avea ca obiectiv demonizarea primului președinte afro-american american. Scopul primordial al lui Trump, se pare, a fost să stârnească frica în rândul americanilor albi. "

Este deprimant să ne dăm seama că am avut dreptate, conchide The Atlantic.

The New York Post îl îndeamnă pe Donald Trump să ia măsuri asupra armelor de asalt.

Domnule președinte, în ceea ce privește controlul armelor, sunteți un centrist pragmatic, cineva care știe că există o mare majoritate de americani care nu se află în stânga sau dreapta în această problemă. Ei vor doar ca omorurile să se oprească.

 

Și presa franceză este preocupată de atacurile armate din Statele Unite

Le Monde observă că atacatorul din El Paso a adus un omagiu criminalului din Christchurch, Noua Zeelandă, care a ucis cu sânge rece 51 de persoane, în două moschei, la 15 martie.

Această „fază a armelor” este emblema adepților supremației albe de pe cuprinsul planetei, începând cu Anders Breivik, autorul masacrului din Norvegia în 2011.

Să nu ne lăsăm păcăliți, Statele Unite sunt victime ale terorismului de extremă dreapta.

Trebuie să revenim la sursele acestui terorism. Terenul său de reproducție este trumpismul, instrumentul, legislația privind armele. Desigur, ne vom abține să-l acuzăm pe președintele Statelor Unite că ar fi direct responsabil pentru masacru, dar, la șaisprezece luni până la următoarele alegeri prezidențiale, domnul Trump a intrat într-o fază de dreapta care frizează uneori fascismul, și  vedem cum aceasta stimulează ura celor mai extremiști dintre susținători ai săi.

Le Figaro constată că nici cele 17 victime de la liceul din Florida, din 14 februarie 2018, nici masacrul Sandy Hook din 2012, care a luat viețile a peste 20 de școlari nu au fost suficiente pentru a convinge o majoritate republicană din Senat să interzică armele de asalt.

Și, după cum constată La Croix, ”cu cât discursul urii se banalizează, cu atât mințile mai slabe se vor simți împuternicite să comită acte ireparabile. Această spirală infernală nu poate fi ruptă fără o voință politică de a schimba lucrurile”.

 

Cum încearcă Europa Centrală să oprească ”fuga creierelor”

Țările Europei Centrale și de Est propun stimulente fiscale radicale pentru tineri, ca parte a efortului de a stopa fluxul lucrătorilor calificați către statele din vestul UE. Dar nu este sigur că va funcționa.

După cum arată o analiză a postului tv american cu profil financiar CNBC, această „scurgere de creiere” diminuează perspectivele economice ale unor țări din Europa Centrală și de Est, tinerii profitând la maximum de libertatea de mișcare  din cadrul blocului, în căutarea de locuri de muncă mai bine plătite.

Aceasta a determinat guvernul Poloniei să elimine complet impozitele pe venit pentru aproximativ 2 milioane de lucrători tineri.

Între timp, Croația și-a propus să elimine impozitul pe venit pentru persoanele cu vârsta de până la 25 de ani și să îl reducă la jumătate pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 30 de ani.

Cu toate acestea, experții se îndoiesc cu privire la faptul că astfel de măsuri ar împiedica plecarea lucrătorilor tineri.
Problema fundamentală este că, în timp ce aceste măsuri populare sunt binevenite, ele nu reușesc să abordeze cauzele principale ale crizei – cum ar fi declinul natalității, o tendință din ce în ce mai pronunțată și refuzul guvernelor de a permite imigranților să intre pe piața muncii.

Germania și Regatul Unit sunt primele două destinații pentru tinerii cetățeni europeni, proveniți îndeosebi din România, Polonia, Italia și Portugalia, notează CNBC.

Revista presei internaționale din 6 august 2019