De ce Brexitul nu s-a putut produce? (BBC)

Marea Britanie va trebui să "suporte consecințele" dacă va alege să părăsească Uniunea Europeană fără o înțelegere, a declarat negociatorul UE pentru Brexit, Michel Barnier, într-un interviu acordat BBC.

În acest context, o analiză a BBC vorbește despre zece lucruri care au împiedicat ca Brexitul să se producă. 

Mai întâi, Marea Britanie nu a avut nici un plan pentru Brexit. David Cameron nu avea Planul B când a convocat referendumul . În schimb, Uniunea Europeană a avut un plan - un plan pentru propria supraviețuire.

Apoi, după cum a spus nu odată Theresa May, "Brexit înseamnă Brexit", dar ce a însemnat asta de fapt?

Theresa May a spus că ”autoritatea legilor Uniunii Europene în Marea Britanie se va încheia". Aceasta însemna că Regatul Unit ar trebui să părăsească piața unică. Nu putea să rămână cât mai aproape posibil din punct de vedere economic – așa cum sunt Norvegia sau Elveția.

Conservatorii n-au ținut cont de prima regulă a politicii - trebuie să știi să numeri.

Cu alte cuvinte, trebuie să fii sigur că ai mai mulți oameni care te susțin decât care se opun politicilor tale.

Voturile deputaților conservatori nu asigură însă majoritatea. Ei au nevoie de Partidul Uniunii Democratice din Irlanda de Nord (DUP). 

Jean-Claude Juncker avertizase că o mică majoritate în Camera Comunelor mai puțin entuziasmată de Brexit decât publicul britanic ar provoca probleme reale când va trebui ratificată o înțelegere privind Brexitul.

Ceasul ticăie, iar o ieșire fără acord ar însemna un salt în gol. 
Proiecțiile oficiale au fost clare. Un Brexit fără acord ar duce la 10%  tariful la exportul de mașini și la 40% la vânzarea cărnii de miel. Și ar mai fi haosul potențial de la Dover, în timp ce francezii pot să mărească sau să micșoreze cozile de la frontieră, așa cum le va dicta interesul politic.

Rămâne apoi problema frontierei irlandeze. Brexiterii au văzut aici o capcană menită să țină Regatul Unit legat normele UE, într-o uniune vamală.

Dar problema este la fel de importantă pentru comerț ca și pentru pace. 

UE a tot visat că Marea Britanie s-ar putea răzgândi. Problema este că deputații de la Londra nu s-au putut pune de acord cu nimic.

În sfârșit, a fost o neînțelegere teribilă.

Liderii UE, precum Frans Timmermans, cred că politicienii britanici nu înțeleg idealismul și istoria care stau la baza proiectului european. El spune că "europenii continentali" nu văd UE în același mod ca și  britanicii  - "ca o piață", adică.

Brexiterii, precum Boris Johnson, nu contestă istoria, dar se îndoiesc că liderii oricărei ar țări trece peste interesele lor economice. El a spus public că țările UE vor dori în continuare să le vândă britanicilor mașinile, brânza sau chiar Prosecco.

Aceste neînțelegeri au afectat negocierile, deoarece ambele părți au calculat greșit modul în care cealaltă parte va reacționa.

A sosit timpul reformării sistemelor internaționale

Uniunea Europeană are nevoie de o reformă profundă – iată o temă de reflecție pentru comentatorii europeni.

În orice caz, a venit vremea marii reforme democratice, afirmă ziarul austriac Der Standard, citat de Eurotopics:

"Arhitectura instituțiilor Uniunii trebuie revizuită. UE trebuie să aibă o lege electorală comună, o lege a partidelor care să stabilească reguli de transparență privind finanțarea partidelor și campaniilor și, în final, trebuie să elimine drepturile de veto ale anumitor state. Dimensiunea Comisiei trebuie redusă pentru a o face mai funcțională. Aceste aspecte ar trebui abordate încă din acest an prin convocarea unei conferințe guvernamentale care să consulte cetățenii. Aceasta este cea mai mare prioritate.", este de părere ziarul austriac.

În Belgia, un ziar cu nume apropiat, De Standaard, pur și simplu  nu înțelege indignarea provocată de alegerea lui von der Leyen:

"Auzim că se vorbește despre un afront adus de șefii de guvern Parlamentului European, cu alte cuvinte, poporului. Dar despre ce vorbesc acești oameni? Doar nu credem cu adevărat că un cetățean, fie el lituanian, spaniol sau grec, crede că odată ce și-a depus în urnă buletinul de vot, i-a ales pe Manfred Weber sau Frans Timmermans? ... Sistemul "spitzenkandidaten"  este parte doar în negocierile politice: acestea nu mai sunt între șefii de guvern europeni, ci între grupurile din Parlamentul European. Dar oricum, oamenii nu au voce. Este inutil să căutăm o identitate europeană acolo unde ea nu există. La nivelul cetățeanului european, ea este o închipuire. Pe de altă parte, identitatea europeană a fost mult timp o realitate – dar în lumea literaturii, științei și culturii."(Eurotopics).

Dar și sistemul Fondului Monetar Internațional trebuie reformat în profunzime – iată tema editorialului ziarului Le Monde.

Le Monde se întreabă dacă occidentalii pur și simplu mai pot continua o tradiție moștenită din secolul al XX-lea, când lumea trece prin transformări fundamentale.

Numirea succesorului lui Cristine Lagarde vine în contextul ascensiunii Chinei și a țărilor emergente. Pentru a putea face față celorlalte două provocări, FMI trebuie să se poată adapta la prima. 

Această schimbare în fruntea Fondului este o oportunitate de a ține seama, în sfârșit, de realitățile secolului al XXI-lea. În loc să se agațe cu încăpățânare o problemă a naționalității viitorului șef, pe care istoria nu o mai impune, europenii ar face mai bine să se concentreze asupra misiunii Fondului. 

Dacă ei caută să identifice cea mai calificată persoană care poate sprijini cel mai bine multilateralismul, cooperarea economică și deschiderea atunci poate fi și singaporez, indian, irlandez sau francez. 

Reconstrucția Acordurilor Bretton Woods necesită reforma guvernanței FMI pentru o mai bună integrare a economiilor în creștere. Și, astfel, spre a refuza Chinei pretextul pentru construirea unui sistem paralel.

Revista presei internaționale din 19 iulie 2019