Va avea Italia o monedă paralelă cu euro?

banca_italia.jpg

Banca Națională a Italiei, sediul central din Roma
Image source: 
Wikipedia

Jurnaliștii invocă această posibilitate, în legătură cu planurile Romei de a stinge datoria externă.

După cum relatează Eurotopics, populiștii  de dreapta au cerut guvernului italian să emită așa-numitele mini-BOT-uri pentru a-și achita datoriile. Sistemul ar implica emiterea de titluri de stat pe termen scurt cu scadențe de până la douăsprezece luni și denominări de până la 500 de euro. Observatorii se tem că pasul ar putea conduce la o monedă paralelă, ceea ce ar deschide calea pentru ieșirea Italiei din zona euro.

Este o manipulare monetară menită să ascundă deficitele publice? - se întreabă ziarul elvețian Le Temps.

Parlamentul italian, inclusiv opoziția, permit guvernului să testeze mijloacele de introducere a acestor mini-bonuri emise de stat, fără dobândă și fără maturitate, utilizabile de gospodăriile populației pentru a-și plăti impozitele și de către administrația publică pentru a-și achita datoriile monstruoase față de companiile private. Proiectul generează discuții. Este o manipulare monetară menită să ascundă deficitele publice? O monedă paralelă? O mutare pentru a scoate Italia din zona euro? Orice este posibil.

În Italia, Il Sole 24 Ore avertizează că Italia a mai riscat să se întoarcă la liră atunci când piețele speculau pe tema sfârșitului monedei unice. Mulțumită președintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, speculațiile nu au servit la nimic. ... Draghi a spus atunci că se va face "orice va fi nevoie" pentru a depăși criza euro - și asta a funcționat bine. Dar pentru ca lucrurile să rămână așa, trebuie îndeplinită o condiție: membrii să nu pună vreun moment la îndoială apartenența la Eurogrup. Această condiție de bază nu mai pare să existe în Italia. Ambele partide de guvernământ au vânturat ideea de a părăsi uniunea monetară ".
 

Continuă demonstrațiile de la Hong Kong împotriva legii care ar permite extrădările în China. Presa vede aici o bătălie crucială pentru libertatea orașului.

The New York Times arată că șeful executivului din Hong Kong, Carrie Lam - desemnat de Beijing - a condamnat violența și a reafirmat că nu va ceda la cerințele străzii. Aceasta ilustrează, potrivit New York Times, "felul în care relația dintre Hong Kong și China continentală s-a schimbat în ultimii ani în favoarea Beijingului".

China "a devenit mult mai dornică să intervină pe față în politica din Hong Kong. O evoluție intolerabilă pentru democrați. Nu avem democrație, dar ne bucurăm de libertăți personale, de legi și de o justiție independentă și nu vrem să fim răpiți", spune Emily Lau, fost parlamentar pro-democrat, citată de NYT.

Potrivit Le Monde, acest nou episod al revoltei arată că, în ciuda calmului relativ, care a urmat „mișcării umbrelelor,“ oamenii din Hong Kong nu dau înapoi de la a-și apăra libertățile lor, și nici nu sunt gata să accepte interferența tot mai mare a Beijingului, în „afacerile lor.“ Aceasta arată, mai presus de toate, respingerea viscerală de către tinerii din Hong Kong a modelului autoritar chinez.

 

Autoritățile britanice au semnat o cerere de extrădare pentru, Julian Assange, acuzat în SUA de încălcare a Legii spionajului. Deschide aceasta calea pentru trimiterea în SUA a fondatorului WikiLeaks? Da și nu, consideră comentatorii.

CNN relatează că Statele Unite vor detalia vineri toate acuzațiile împotriva lui Assange, când extrădarea sa va fi examinată de un tribunal din Londra.

Procurorii americani l-au acuzat inițial pe Assange de intruziuni într-un computer, dar luna trecută au adăugat 17 noi capete de acuzare, inclusiv în temeiul Legii spionajului. Assange este acuzat de încurajarea, primirea și publicarea informațiilor de apărare, în colaborare cu fostul analist al armatei, Chelsea Manning.

O astfel de acuzație în legătură cu Legea spionajului nu a fost însă niciodată probată cu succes, a spus însă analistul juridic al CNN.

Acuzarea formulată inițial la adresa lui Assange a declanșat oricum o dezbatere asupra primului amendament - și anume dacă rolul său presupus în procurarea unui material american secret a constituit sau nu o activitate jurnalistică protejată.

VOX consideră că nu există nicio garanție că Assange va apărea vreodată în fața unei curți federale americane. Ordinul de extrădare este doar primul pas în acest proces, iar avocații lui Assange vor contesta aproape sigur acest lucru.

The Guardian reamintește că decizia vine după ce, săptămâna trecută o încercare de extrădare a lui Assange în Suedia a eșuat. Un tribunal din Uppsala a declarat că nu era nevoie ca el să fie reținut.

Hotărârea i-a împiedicat pe procurorii suedezi să solicite imediat mandatul de extrădare pentru Assange, subiect al unei acuzații de viol care datează din anul 2010. Assange neagă acuzația.

Assange are o sentință de 50 de săptămâni de închisoare în Marea Britanie pentru că a încălcat condițiile cauțiunii, după ce a petrecut șapte ani în ambasada ecuadoriană din Londra, încercând să evite extrădarea în Suedia.

Procurorii suedezi au renunțat la investigația privind violul în 2017, dar au redeschis-o după ce Ecuadorul și-a anulat oferta de azil către Assange în luna aprilie a acestui an și a permis poliției britanice să-l aresteze.

Potrivit unui avocat citat de The Guardian, ordinul de extrădare este "un pas important, totuși doar unul procedural", pentru a începe procesul de extrădare.

Revista presei internaționale din 14 iunie 2019