De ce au apărut disensiunile între Paris și Berlin?

merkel_macron.jpg

Image source: 
Reuters/Hannibal Hanschke

Cu mai puțin de zece zile înainte de alegerile europene, nervii sunt întinși la maximum între Paris și Berlin. Iar Angela Merkel nu a ascuns aceste tensiuni,  în interviul acordat cotidianului Süddeutsche Zeitung. Revista franceză Le Point explică motivele disensiunilor:

Angela Merkel a evocat  "confruntări" ,"desincronizări" și "diferențe de mentalitate" față de Emmanuel Macron.

Mai mulți factori recenți explică nemulțumirea Berlinului față de Paris, crede Le Point.

Mai întâi, campania electorală, deoarece, încercând să slăbească grupul parlamentar al Partidului Popular European (PPE), dominat de CDU, Emmanuel Macron atacă interesele Berlinului.

Luna trecută, la Bruxelles, Franța a votat împotriva deschiderii de noi negocieri comerciale cu Statele Unite ale Americii, ceea ce s-a văzut în Germania ca un atac direct împotriva intereselor comerciale naționale.

În cele din urmă, dezacordurile au devenit evidente la ultimul summit de la Sibiu, pe tema eliminării emisiilor de carbon până în 2050.

Toate acestea au întărit, la Berlin, sentimentul că Macron încearcă să-și impună punctul de vedere în Europa mai degrabă decât să caute compromisuri cu Germania - după cum s-a văzut și în proiectul de impozitare pentru marile companii multinaționale digitale sau în gestionarea dosarului Brexit.

Apoi, Franța și Germania se află în competiție directă pentru numiri în posturi-cheie în instituțiile europene, mai ales în ce privește șefia  Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene.

În interviul ei, Merkel a subliniat, pentru prima dată, unele puncte de dezacord cu candidatul principal al PPE, germanul Manfred Weber.

Acest lucru nu înseamnă totuși că ea îl va sprijini pe francezul Michel Barnier în calitate de președinte al Comisiei. Multe vor depinde de rezultatele votului din 26 mai, în special în Germania și Franța.

În cazul în care lista lui Macron se va clasa în urma celei a Marinei Le Pen, atunci credibilitatea lui Emmanuel Macron la Berlin ar primi o grea lovitură. Acest lucru l-ar putea împiedica pe președintele francez să-și realizeze ambiția de a face marile jocuri la Bruxelles.

 

Orele de lucru ale angajaților vor fi strict monitorizate

Decizie majoră pentru piața muncii, luată de Curtea Europeană de Justiție: aceasta a hotărât că angajatorii sunt obligați să urmărească detaliat orele de lucru ale angajaților lor, ceea ce poate genera schimbări majore în relația angajat-angajator, cred comentatorii.

Eurotopics amintește că decizia judecătorilor vine ca urmare a unui proces intentat de un sindicat spaniol împotriva Deutsche Bank.

În Germania,  Frankfurter Rundschau concluzionează că ”orele de lucru în companiie germane trebuie înregistrate corect și nu poate exista vreo discuție în legătură cu asta. Trebuie să plătești pentru fiecare oră de lucru”.

Tot în Germania, Die Welt se teme că decizia va descuraja investitorii: "Poți să-ți imaginezi că pentru unul ca Nigel Farage va fi foarte ușor ca oricând să descrie această Europă ca pe una conservatoare, contra-performantă și hiper-birocratică. O legislație a muncii extrem de complexă, axată pe angajați, este deja văzută ca un risc pentru investiții ", scrie ziarul german.

Ceasornicăria este deja depășită - și asta o spune chiar un ziar elvețian, Neue Zürcher Zeitung:

"O dezbatere onestă trebuie să meargă mai în profunzime. Într-o lume digitalizată, tot mai mulți angajați lucrează în mod autonom și pe programe flexibile. Și atunci, în ce măsură normele  de la nivelul UE chiar au sens în cazul acesta? Răspunsul nu este simplu, dar un lucru este sigur: un sistem de măsurare pentru timpul de lucru, în conformitate cu modelul de ceasornic, nu va ajuta la rezolvarea problemei". (Sursa: Eurotopics).

 

Uniunea Europeană văzută de la Sofia

”Am umblat prin întreaga lume și pot spune că nu există un loc mai bun pentru a trăi decât Uniunea Europeană”. Iată ce spune premierul bulgar Boiko Borissov într-un interviu acordat ziarului britanic The Guardian.

Într-un moment în care unii politicieni din Europa Centrală și de Est beneficiază de pe urma ostilității față de Bruxelles, primul ministru de la Sofia are o altă abordare, notează The Guardian, preluat de agenția bulgară Novinite.

Borissov evită retorica anti-Bruxelles și preferă să sublinieze avantajele aduse de integrarea europeană a Bulgariei de la aderarea în 2007.

Întrebat de The Guardian despre diferitele viziuni privind viitorului Europei, propuse de președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul ungar Victor Orban, Borissov nu a criticat nici abordarea  lui Macron privind o Europă mai integrată, nici modelul Orban, cu state puternice și suverane.

"Avem o viziune bulgară și, în unele aspecte, ea coincide cu cea a lui Macron sau a lui Orban, iar în altele cu niciuna", a spus premierul de la Sofia.

La fel de echilibrat se dovedește liderul bulgar și în privința Rusiei. Bulgaria a fost una dintre puținele țări din UE care nu a exclus nici un diplomat rus, în semn de solidaritate cu Marea Britanie, după tentativa de asasinare a lui Serghei Skripal. Iar acest lucru, spune ziarul britanic, a părut deosebit de ciudat, când s-a constatat că unul dintre agenții ruși implicați s-ar fi putut afla în Bulgaria tocmai în momentul în care un dealer local de arme a fost otrăvit, acum patru ani.

"Ar fi o greșeală absolută să susții că Rusia este un dușman sau o amenințare. În același timp, guvernul meu și partidul politic sunt 100% aliniate la organizațiile euro-atlantice", a spus Borisov pentru The Guardian.

Revista presei internaționale din 17 mai 2019
326

Facebook comments