Discuții tabu în Transilvania (Euractiv)

sibiu-romania.jpg

Sibiul e pregatit sa-i primeasca pe liderii Uniunii Europene.  Angela Merkel, Emmanuel Macron, Donald Tusk și Jean Claude Juncker vin in Romania pentru a discuta despre viitorul Europei.
Sibiul e pregatit sa-i primeasca pe liderii Uniunii Europene. Angela Merkel, Emmanuel Macron, Donald Tusk și Jean Claude Juncker vin in Romania pentru a discuta despre viitorul Europei.
Image source: 
Sibiu - România, Travel and Tourism informations

Acesta este titlul unei analize realizate de Euractiv.com pe tema summitului european de la Sibiu: 

Liderii UE se întrunesc săptămâna aceasta la Sibiu pentru a discuta despre viitorul Europei, dar ce gen de discuții va fi intangibil la o cafea și un fursec?

Marea adunare este în plan de ceva vreme și a fost etichetată cu regularitate drept marea revigorare a unei UE fără Regatul Unit; o oportunitate de a redresa vaporul și a-l reașeza pe făgaș, potrivit Rador, care citează Euractiv.com.

Mulți dintre noi, cei de la Bruxelles, suntem afectați de Brexit de câteva luni, iar acum diplomații sunt categorici cum că afecțiunii nu i se va permite să infecteze și discuțiile de la Sibiu.

Sibiul este, în definitiv, șansa Europei de a veni înainte de alegeri cu cel mai apropiat lucru posibil de un manifest comun. Prioritățile Consiliului nu vor ieși la lumină decât după votul din mai, astfel încât o declarație cu impact major ar putea constitui o adevărată proclamație înaintea unei curse electorale prea strânse pentru a-i putea fi intuit rezultatul”.

În loc să se pună accent pe Brexit, care a fost deja amânat, summit-ul va fi marcat de o dezbatere despre ambiția UE de a lupta împotriva schimbărilor climatice”, scrie la rândul său revista Forbes:

Opt dintre cele 28 de țări membre au lăsat să circule un document înainte de summit, l-au lăsat să se scurgă în presă, cerând ca Uniunea să se angajeze să stopeze emisiile de carbon până în 2050 și să aloce 25% din bugetul Uniunii pentru proiecte care să lupte împotriva schimbărilor climatice. Documentul este semnat de Franța, Belgia, Spania, Danemarca, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Suedia. El mai spune că trebuie integrată de urgență piața de energie, fragmentată în acest moment. ”O piață de energie internă funcțională și mai integrată va fi cheia securității energetice în orice regiune”, se arată în documentul citat de Forbes.

Macron și-a asumat paternitatea ideii şi și-a anunţat intenţia luni, după o întâlnire la Paris cu premierul olandez Mark Rutte. Iniţiativa Macron cere ca unul din punctele principale ale viitoarei agende europene să fie combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, ţările membre UE ar trebui, potrivit documentului de lucru, să îşi majoreze contribuţiile în cadrul Acordului de la Paris, din 2015 privind limitarea încălzirii globale.

La summitul de la Sibiu, liderii ţărilor din UE vor stabili priorităţile blocului european pentru următorii cinci ani, care vor fi definitivate în iunie, după alegerile pentru Parlamentul European în urma cărora va fi desemnată şi noua Comisie Europeană”.

 

ONU lansează un nou program contra terorismului, construit pentru a ajuta țările să își îmbunătățească sistemele de urmărire a luptătorilor teroriști străini și a infractorilor periculoși, prin colectarea, identificarea și analiza datelor pasagerilor, relatează presa internațională.

Mai multe departamente de contraterorism din cadrul ONU, precum și Organizația Internațională de Aviație Civilă, vor lucra împreună pentru implementarea programului care permite accesul statelor la un software de analiză a datelor, numit "goTravel".

Secretarul general António Guterres a declarat că programul va ajuta statele să colecteze, să proceseze și să împărtășească informații cu autoritățile naționale și internaționale competente.

În momentul de față programul este finanțat de India, Japonia, Olanda, Qatar și Arabia Saudită. Lansarea a avut loc la sediul ONU din New York.

 

Noul ministru al Sănătăţii din Norvegia a provocat controverse spunând că oamenilor ar trebui să li se permită să mănânce, să fumeze şi să bea cât doresc, scrie BBC.

Sylvi Listhaug a mai spus că fumătorii sunt făcuţi să se simtă ca nişte paria ai societăţii. Ea a fost numită ca ministru al Sănătăţii vineri, la un an după ce a fost forţată să renunţe la portofoliul ministerial al Justiţiei, în urma unor declaraţii controversate.

Criticii o consideră un politician populist, care adoptă poziţii anti-imigraţie. Ei mai  spun că aceasta nu înţelege prea bine în ce constă sănătatea publică. "Când vine vorba de sănătatea publică, pentru mine este foarte simplu. Nu intenţionez să fac poliţie morală şi nu voi spune oamenilor cum să-şi trăiască viaţa, dar am de gând  să ajut oamenii să obţină informaţii care să formeze baza pentru capacitatea de a face alegeri ", a declarat ministrul citat de  BBC.

Secretarul general al unei asociaţii norvegiene care luptă împotriva cancerului, a declarat că observaţiile lui  Listhaug pot fi dăunătoare pentru sănătatea publică. Ministrul Sylvi Listhaug este membru al partidului de dreapta „Progres” care participă la coaliţia guvernamentală condusă de Partidul Conservator. Listhaug a mai avut o serie de declaraţii şi apariţii controversate. În 2016, ea a fost ridiculizată pentru că a sărit dintr-o barcă de salvare în Marea Mediterană pentru a vedea cum este să fii refugiat.

Revista presei internaționale din 8 mai 2019
203

Facebook comments