Turcia se îndreaptă, în mod clar, spre ”o fază turbulentă”

erdogan.jpg

Președintele Recep Erdogan în timpul unui discurs public, Ankara, iulie 2016
Image source: 
Reuters via rfi.fr

Autoritatea electorală din Turcia a decis anularea alegerilor din Istanbul, câștigate de opoziție. O decizie riscantă, cred comentatorii.

Erdogan a fost furios la pierderea Istanbulului, au declarat pentru The New York Times mai mulți analiști politici turci, sub protecția anonimatului, de teama represaliilor.

Dar, după cum notează Bloomberg, Erdogan tocmai se pregătește să treacă Rubiconul.

Incertitudinea politică are din ce în ce mai mult un impact asupra activelor și economiei turcești. Moneda s-a depreciat timp de patru săptămâni consecutive de la alegeri și a trecut de nivelul psihologic cheie de 6 lire la un dolar, chiar în dimineața zilei de luni.

În orice caz, era ultimul lucru de care Turcia avea acum nevoie, concluzionează și ziarul olandez NRC Handelsblad, citat de Eurotopics:

"Anularea alegerilor duce la acuzații ample în cadrul AKP și la tensiuni crescânde cu partenerul naționalist MHP, care l-a ajutat pe Erdoğan să-și atingă majoritatea parlamentară. Asta arată doar ce lovitură grea a fost pierderea Istanbulului. Acum, o perioadă de instabilitate politică și economică și, poate, chiar tulburări sociale reprezintă ultimul lucru pe care Turcia are nevoie. Turcia se îndreaptă, în mod clar spre o fază turbulentă. "

 

În culisele ”centrului de supraveghere” al Facebook pentru UE

Politico ne introduce în interiorul unui adevărat centru de supraveghere al Facebook pentru alegerile europene. Rețeaua socială a creat la Dublin o echipă multinațională pentru a contracara greșelile, dar și pentru a descoperi din timp anunțurile politice mascate.

Politico a intrat în sala cu un mare număr de ecrane unde lucrează grupul de scriitori de coduri, ingineri și specialiști în conținut, a căror misiune este de a urmări comportamentul potențial ilegal.

Monitoarele montate pe perete îi țin la curent cu cele mai recente discuții de pe facebook, Instagram și WhatsApp. Un drapel unic al Uniunii Europene atârnă pe perete, alături de un poster inscripționat cu sloganul "Noi căi de a vedea".

După ce grupuri susținute de ruși au vizat cu succes electoratul american pe Facebook în timpul campaniei prezidențiale din 2016, compania a alocat zeci de milioane de dolari pentru noile tehnologii, moderatori de conținut și campanii de marketing pentru a educa alegătorii și factorii de decizie politică în legătură cu potențialele amenințări.

Recent, Facebook a interzis mai multe profile, inclusiv comentatorul american de extrema dreaptă Alex Jones și liderul Nation of Islam Louis Farrakhan, din cauza comentariilor percepute ca fiind incitatoare la ură. Aceasta în pofida împotrivirii din partea președintelui american Donald Trump, care a considerat că gigantul împiedică libertatea de exprimare.

Echipa din Dublin include vorbitori ai celor 24 de limbi oficiale ale UE și este împărțită pe grupe naționale.
Odată cu alegerile europene care se vor desfășura simultan în 28 de țări și în mai multe limbi, Facebook se confruntă cu o provocare descurajantă - una pe care încă nu o înțelege pe deplin.

Anunțuri politice de către grupurile de extremă dreapta din Germania au fost cu greu identificate în biblioteca de anunțuri Facebook. Astfel, de la anunțurile sponsorizate pentru Alternativa pentru Germania la mesajele plătite în România de către un grup politic anticorupție, Politico a găsit zeci de mesaje pe Facebook și Instagram care nu fuseseră etichetate ca fiind politice.

Multe din ele se refereau în mod specific  la partide politice, fie la candidați individuali, fie la teme fierbinți, cum ar fi imigrația. Compania a eliminat aceste anunțuri numai atunci când Politico i-a adus la cunoștință.

 

China își ”exportă” centralele pe cărbune în Balcani 

Le Monde observă că Beijingul finanțează și construiește puternice centrale pe cărbune în Europa, deși acasă își limitează exploatarea combustibililor fosili, pentru limitarea poluării.

Ziarul reamintește că peste 5000 de participanți din 123 de țări s-au adunat la 26 aprilie la Beijing, inclusiv șeful statului rus, Vladimir Putin, alături, bineînțeles, de președintele chinez Xi Jinping.

Aceștia au avut pe masă mii de proiecte din cadrul Noului Drum al Mătăsii în timpul unui al doilea summit dedicat lacestei inițiative uriașe.

Printre altele, industria chineză s-a specializat în exportul de know-how în centrale pe cărbune.

În urmă cu câțiva ani, China se lăuda cu deschiderea câte unei centrale pe cărbune pe zi. Apoi, Beijingul a decis în 2018 să limiteze foarte mult exploatarea acestui mineral, care îi asigură în continuare peste 60% din energia electrică.

Dar, în același timp, companiile chineze au apelat la export.

Acest lucru este valabil în special în Balcani. În Bosnia și Herțegovina, cinci unități noi sunt în plan, în timp ce grupurile chineze au finanțat și a construit o centrală electrică de 300 MW în Stanari, în partea de nord a țării.

În Serbia, Exim Bank a împrumutat 600 de milioane de euro pentru construirea unei instalații și extinderea unei mine în Kostolac, în apropiere de granița română.

În România, compania chineză Huadian Se lucrează la un proiect de 600 megawatt la Rovinari, în sud-vestul țării, la fel și în Grecia.

Cu toate acestea, inițiativa Noului Drum al Mătăsii a stabilit oficial obiective de mediu. Documentele de orientare ale proiectului subliniază faptul că aspectul său de mediu este "esențial".

Dar – după cum remarcă Le Monde, chinezii nu precizează în mod clar că este interzis să sprijine proiecte mari emițătoare de CO2 precum centralele pe cărbune.

Și, dacă Beijingul nu va revizui rapid această politică, investițiile sale vor avea un impact extrem de grav asupra mediului, atât la nivel local, cât și regional și global.“

Revista presei internaționale din 7 mai 2019