România încearcă să-şi blocheze propriul candidat la funcţia de procuror-şef european (The Guardian)

kovesi.jpg

Laura Codruţa Kovesi este considerată cea mai bună opţiune, înaintea candidaţilor german şi francez...
Image source: 
Jaap Arriens/NurPhoto via Getty Images via The Guardian

România încearcă să-şi blocheze propriul candidat la funcţia de procuror-şef european scrie The Guardian, care vorbeşte despre reputaţia de „ţar al anticorupţiei“ pe care o are Laura Codruţa Kovesi:

În calitate de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Kovesi a vizat prim-miniştri, miniştri în funcţie şi foşti miniştri, primari şi membri ai Parlamentului, înainte de demiterea sa, la ordinul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în iulie 2018”.

The Guardian invocă declaraţia ministrului Justiţiei conform căreia UE nu a fost avertizată în legătură cu „abuzurile comise de Laura Codruţa Kovesi“ când a condus DNA şi a promis că va transmite miniştrilor Justiţiei din statele UE motivele care au dus la demiterea acesteia.

Comentariile lui Toader atrag atenţia asupra corupţiei generalizate din ţara sa, subliniază The Guardian, amintind că, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a avertizat România că lupta împotriva corupţiei este în regres, punând accent pe presiunea exercitată asupra DNA, în timp ce unii diplomaţi europeni consideră că România ar trebuie să facă obiectul sancţiunilor privind statul de drept, dacă Guvernul va continua să propună amnistia pentru a salva politicienii condamnaţi pentru corupţie.

The Guardian menţionează că Laura Codruţa Kovesi este considerată cea mai bună opţiune, înaintea candidaţilor german şi francez şi că aceasta a declarat într-un interviu acordat publicaţiei în 2015 că Guvernul român încearcă să priveze DNA de instrumentele sale şi să limiteze posibilităţile de investigare.

Conform publicaţiei, România, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, nu poate bloca prin veto numirea procurorului-şef al Parchetului European, întrucât aceasta se face cu votul majorităţii statelor membre UE şi al Parlamentul ui European, ceea ce înseamnă că nicio ţară nu poate bloca un candidat.

 

Ministerele britanice au negociat în secret un plan pentru întârzierea Brexitului cu opt săptămâni, scrie The Telegraph. Întârzierea ar amâna Brexit pentru data de 24 mai. În momentul de față, Marea Britanie trebuie să părăsească Uniunea Europeană la 29 martie.

Miniștrii speră că UE va conveni asupra unei ,,perioade de grație” de două luni după 29 martie, în cazul în care acordul prim-ministrului Theresa May va trece prin Parlament pentru a furniza timpul necesar pentru adoptarea legislației prevăzute acolo, susține raportul.

May va călători la Bruxelles mâine pentru a le transmite liderilor europeni că trebuie să accepte schimbările legale presupuse de aranjamentele ce privesc granița irlandeză sau să se confrunte cu scenariul unui Brexit dezorganizat, fără acord.

Premierul britanic a declarat, într-un discurs susţinut la Belfast, că doreşte să modifice soluţia de rezervă, nu să o elimine şi a oferit asigurări privind evitarea unei graniţe stricte cu Irlanda.

Londra și Bruxelles sunt în dezacord cu privire la acordul de Brexit stabilit în noiembrie, ceea ce mărește șansele obținerii unei amânări, a unui acord pe ultima sută de metri sau a unui Brexit fără acord.

 

Jurații implicați în procesul liderului mexican de cartel Joaquin ”El Chapo” Guzman au început cea de-a doua zi de deliberări în curtea federală de justiție din Brooklyn, scrie Euronews. Procesul, care a durat 11 săptămâni, a conținut mărturiile a peste 50 de martori și a oferit publicului posibilitatea de a analiza în amănunt mecanismele interne de funcționare ale unui cartel.

Guzman, în vârstă de 61 de ani, este acuzat că ar fi condus cartelul mexican Sinaloa, care a devenit unul dintre cele mai puternice organizații de trafic de droguri din lume. Guzman a scăpat de două ori din închisoare în Mexic și, la momentul actual, se confruntă cu posibilitatea de a fi condamnat la închisoare pe viață în SUA, unde a fost extrădat.

Cartelul Sinaloa este denumit după statul din nordul Mexicului unde s-a născut Guzman.  Cei 12 jurați au început deliberarea luni după-amiază după ce au primit instrucțiuni precise de la judecătorul Brian Cogan. Șapte dintre jurați sunt femei și cinci sunt bărbați. Cel puțin trei dintre jurați sunt imigranți, trei sunt vorbitori de limbă spaniolă și mai mulți dintre aceștia au legături cu instituții ale statului.

Revista presei internaționale din 6 februarie 2019