Poate funcționa alianța europeană italo-polonă?

salvini_polonia.jpg

Vicepremierul și ministrul de interne italian Matteo Salvini (stânga) și ministrul de interne polonez Joachim Brudzinski în timpul unei conferințe de presă, Varșovia, 9 ianuarie 2019
Image source: 
Janek Skarzynski / AFP via France24

Italia și Polonia își doresc să construiască o nouă Europă  - cel puțin aceasta este intenția exprimată de Matteo Salvini, în cursul vizitei sale în Polonia. Presa europeană comentează evenimentul.

Cine se aseamănă se adună, scrie ziarul francez Libération. ”Matteo Salvini, ministrul italian de interne și liderul Ligii Nordului, s-a aflat miercuri la Varșovia . După întâlnirea cu Viktor Orbán, premierul naționalist al Ungariei, în luna august, Matteo Salvini și-a continuat periplul european al guvernelor eurosceptice. Cu ambiția de a crea un front suveranist - sau "reformist" pentru a-i folosi expresia - în noul Parlament European”.  

Între Liga italiană și PiS, terenul comun pare să fi fost deja găsit: aceeași neîncredere față de Uniunea Europeană, alimentată de o respingere virulentă a tuturor imigrațiilor, și o poziție conservatoare cu privire la problemele sociale.

Bloomberg observă că  Italia recrutează aliați pentru a lupta împotriva UE. ”Doar să nu-l amintiți pe Putin...”

Dincolo de discuțiile de la Varșovia, există diferențe-cheie care fac ca orice alianță să apară superficială în comparație cu frontul vizat de Steve Bannon, fostul consilier al președintelui american Donald Trump.

Conflictul se va ivi când adevărații adepți - sau cei care se prezintă ca atare - se vor confrunta cu compromisurile politice.

Există opinii contrastante privind migrația, bugetul Uniunii Europene și relațiile cu Rusia lui Vladimir Putin, lucru pe care ziarele poloneze l-au semnalat înainte de sosirea lui Salvini.

Șeful partidului anti-european Liga, adevăratul om forte din spatele guvernului italian, se află în bune relații cu liderul rus.

Kaczynski, eminența cenușie din Polonia, și loialiștii săi au construit o teorie a conspirației în jurul morții fratelui său geamăn, președintele țării la vremea respectivă. Acesta a murit într-un accident aerian în 2010 în Rusia.

Salvini a glumit după întâlnirea cu Kaczynski, spunând că s-au pus de acord asupra a "90% din probleme și că vor păstra restul de 10% pentru distracție". Cu toate acestea, tocmai aceste zece procente  se pot dovedi decisive”.

EU Observer transmite că Salvini i-a invocat pe Dumnezeu și Rusia în călătoria sa în Polonia.

Valorile religioase, antipatia față de migranții musulmani și opoziția față de instituțiile UE ar trebui să constituie coloana vertebrală a unei noi alianțe italiano-poloneze în Europa, a afirmat Matteo Salvini. Dar părerile pro-ruse ale lui Salvini ar putea bloca formarea noului grup”.

 

Iată că nu numai guvernanții români sunt nevoiți să răspundă la întrebările incomode ale presei legate de corupție. I se întâmplă și liderului ungar Viktor Orban.

Într-una din rarele sale conferințe de presă, Orban a fost pus sub presiune pentru a răspunde la întrebările legate de corupție, notează trimisul ziarului Le Monde.

Timp de două ore, corifeul iliberalismului, aflat la putere din 2010, a avut de răspuns jurnaliștilor maghiari și străini. El a spus că  face din lupta contra imigrației tema centrală a partidului său, Fidesz, în contextul alegerilor europene.

Își pregătise foarte bine răspunsurile, față cu mass-media pe care de obicei o marginalizează. Dar probabil că nu se aștepta la atâtea întrebări cu privire la suspiciunile grave legate de corupția  din anturajul său, asupra cărora puterea refuză de cele mai multe ori să răspundă.

Obișnuit cu interviuri de complezență în mediile apropiate de putere, Viktor Orban a fost asaltat de data aceasta cu cereri de clarificare, de exemplu cu privire la modul în care prietenul său, Lorinc Meszaros, a putut deveni cel mai bogat om Ungaria.

Ginerele lui a fost de asemenea menționat de mai multe ori. El este în centrul unei anchete europene privind subvențiile frauduloase, o anchetă respinsă de instanțele ungare.
Cu răbdare, Orban a răspuns doar că nu a intervenit niciodată în procedurile europene. El a spus că susține o separare foarte strictă între cercurile politice și economice și că luptă împotriva corupției.

Potrivit lui Jozsef Peter Martin, directorul executiv al Transparency International Ungaria, deocamdată, Viktor Orban nu prea are motive să se teamă. "Populația nu respinge corupția în măsura în care ar fi de dorit", spune la rându-i, pentru Le Monde, fostul editor al unui ziar care a tocmai fost neutralizat – adică a fost cumpărat de un apropiat al regimului.

"În Ungaria, oamenii spun că fenomenul corupției a existat oricum dintotdeauna. Sondajele arată, de asemenea, că 70% dintre maghiari primesc informații în primul rând prin radio și televiziune, medii care nu sunt libere, cu două excepții notabile: RTL și ATV. În cele din urmă, situația economică este stabilă, chiar dacă rezultatele bune înregistrate sunt pe termen scurt", mai spune fostul editor pentru Le Monde.

 

Încheiem cu ceea ce unii ar putea numi o veste bună pentru vitezomani: Vestele Galbene au vandalizat 60% dintre radarele din Franţa

Așa a informat ministrul de Interne Christophe Castaner, notează BBC.

Ministrul a declarat că aceste acţiuni au dus la punerea în pericol a vieţii şoferilor. 

Unii dintre protestatari consideră că radarele reprezintă doar o altă măsură prin care statul ia banii oamenilor săraci.

Corespondentul BBC în Franța a informat că efectele vandalizărilor sunt clare pentru oricine călătoreşte prin Franţa, camerele radarelor fiind acoperite cu vopsea sau bandă adezivă neagră.

Însă dimensiunile pagubelor, și anume distrugerea a  peste jumătate dintre cele 3.200 de camere, nu erau cunoscute până la comunicatul lui Castaner.

 Presa franceză notează că ultimele manifestaţii au fost marcate şi de incidente, iar la Paris au fost reţinute 24 de persoane. La Lille au manifestat peste o mie de “veste galbene” şi au fost reţinute 42 de persoane.

 Timp de mai multe săptămâni, manifestanţii au organizat blocaje ale unor străzi pe întregul teritoriu francez. Mişcarea a fost marcată de violenţe şi scene de gherilă urbană la Paris şi în mai multe oraşe mari, reamintește BBC

Revista presei internaționale din 11 ianuarie 2019
107

Facebook comments