Democrația globală, în stare de avarie

economist_bun.gif

Image source: 
The Economist Intelligence Unit

Ce ne arată Raportul Economist Intelligence Unit privind situația democrației în lume? Părerile sunt împărțite – dacă în plan global se pot spune și lucruri bune, în ce privește Europa, situația se înrăutățește.

În editorialul său, The Economist vede partea bună a lucrurilor: fenomenul deteriorării democrației în plan global s-a oprit în 2018:

În ultimii ani, amenințările la adresa democrației din întreaga lume au devenit din ce în ce mai evidente. Primăvara arabă a eșuat. Liderul Chinei este gata să reglementeze viețile oamenilor. Populiștii cu tendințe autocratice au câștigat alegeri în Filipine, Brazilia și Mexic și au subminat instituțiile democratice din Ungaria, Turcia și Polonia. Totuși, participarea politică s-a îmbunătățit mai mult decât orice alt criteriu ce stă la baza indicelui Economist Intelligence Unit. Acest lucru este valabil chiar și în democrațiile avansate, cum ar fi Statele Unite, unde alegătorii sunt extrem de nemulțumiți. Polarizarea în America a condus la furie, blocaje și oprirea activității guvernului.

Raportul arată că toate acestea ar putea însemna mai curând o situație de stagnare, decât sfârșitul degradării democrației. Creșterea globală a angajamentului politic, combinată cu o represiune continuă asupra libertăților civile, cum ar fi libertatea de exprimare, reprezintă un amestec potențial volatil. Ar putea fi o rețetă pentru instabilitate în 2019, comentează The Economist.

Pentru revista de afaceri Forbes, democrația rămâne vie în lume. În ultimii doi ani, am auzit că democrațiile sunt pe moarte. Forțele politice de dreapta, încurajate de votul pentru Brexit și victoria lui Donald Trump în 2016, și mai târziu rezultatele din  Austria și Italia, păreau a grăbi sfârșitul democrațiilor tradiționale din Occident.

Dar unul dintre semnalele cheie  că oamenii n-au renunțat la democrație este dat de protestul public. Fie că este vorba despre vestele galbene din Paris sau protestele anti-Trump ale femeilor, democrația participativă rămâne înfloritoare.

Dar deziluzia profundă față de politica instituțională  este un semn de erodare a calității societăților democratice. Cât de rău... rămâne de vazut.

Euronews privește către Europa și constată că aici, declinul democratic este mai puternic decât în orice altă regiune din lume:  

O ”stare de rău democratic” se înregistrează mai ales în Europa Occidentală, unde situaţia s-a înrăutăţit pentru al treilea an consecutiv.

În pofida unei uşoare îmbunătăţiri a situaţiei în 2018, situaţia în Europa de Est a înregistrat cea mai importantă deteriorare de când EIU întocmeşte acest raport, în 2006.

În pofida acestei ”stări de rău democratic”, ţările din Europa continuă să domine clasamentul la nivel mondial - Norvegia se clasează pe primul loc, urmată de Islanda şi Suedia.

Rusia se clasează drept ţara cea mai puţin democratică din Europa - pe locul 144 în clasamentul mondial -, în urma unor ţări precum Afganistan sau Zimbabwe.

 

Rămânem pe coordonatele democrației și ne îndreptăm privirile spre Franța. Care sunt șansele marii dezbateri naționale, propuse de președintele Macron? Comentatorii sunt sceptici.

„Inflamabil“ – așa se intitulează editorialul ziarului Le Figaro.  Franța nu este Atena lui Pericle, nici vreun canton elvețian. Prin urmare, suntem lipsiți de experiență și cu un temperament latin puțin predispus la disciplină.

Într-o țară mai fracturată decât oricând, obiectivul este de a-i reconcilia pe francezi între ei. Să găsim, după ani de rătăciri politice, un proiect comun, adaptat, împărtășit. În acest sens, nici un subiect important - privind impozitarea, imigrația, familia, instituțiile ... -  n-ar trebui să fie lăsat deoparte sau fără un răspuns concret.

Dar cine va rezuma doleanțele ? Cum se vor alege punctele cele mai sensibile? Ar putea fi luat în considerare un referendum amplu cu multiple probleme, la sfârșitul consultării?
Prin alegerea de a le da cuvântul francezilor în acest fel, Președintele Republicii și-a luat o mare responsabilitate în speranța de a scoate țara noastră din starea în care a fost împinsă de câteva săptămâni. În ciuda tuturor întrebărilor pe care le ridică, trebuie să ne dorim succesul inițiativei sale. În caz contrar ...

Pe aceeași temă, Le Point titrează : Montesquieu, trezește-te, au înnebunit cu toții! Revolta Vestelor Galbene poate submina, în cele din urmă, democrația noastră. Sâmbătă, 5 ianuarie 2019, Vestele galbene au depășit limitele ... Le depășiseră deja în acte anterioare. Să spunem că, de data aceasta, au mers prea departe.

Avem legi clare, votate de reprezentanții noștri și aplicabile de către o justiție independentă. Cu toate acestea, am trăit, de fapt, timp de câteva săptămâni, într-o confuzie tot mai mare, iar o adevărată frică începe să ne dea târcoale.

Doleanțele au fost însoțite de asalturi și insulte, uneori, dezgustătoare. Cererile au devenit din ce în ce mai exigente, pe măsura satisfacțiilor acordate, care n-au făcut decât să-i scoată la luptă, din nou și din nou. Sondajele arată că, după ce francezii au aprobat mișcarea în proporție de circa 80%, s-a ajuns la doar 55% la sfârșitul săptămânii trecute. Câți susținători vor mai fi, după atacarea unui ministru?  

În sfârșit, într-un comentariu postat de Europe 1 este invocat riscul ca marea dezbatere să o ia în în toate direcțiile.

Dacă privim în istorie, asta ne face să fim sceptici. Să luăm ultimele două exemple de dezbateri publice organizate de către Comisia Națională, care au abordat aspecte controversate: autorizarea nanotehnologiei sau eliminarea deșeurilor nucleare,  în anii 2000 și în 2010. Ambele au fost catastrofale. Au fost solicitate boicoturi, au existat intruziuni ale nemulțumiților în întâlnirile publice ... Prin urmare, este dificil să fii optimist, având în vedere tensiunile actuale și lipsa de legitimitate a guvernului în ochii "vestelor galbene", notează Europe 1.

Revista presei internaționale din 10 ianuarie 2019
598

Facebook comments