România șochează investitorii (Financial Times)

taxe.jpg

Image source: 
pixabay.com

Noua impozitare a companiilor energetice aruncă o umbră asupra explorării petroliere și gazelor planificate în largul Mării Negre, scrie Financial Times.

Compania americana ExxonMobil și compania austriacă OMV- Petrom, urmează să decidă anul viitor daca vor mai face investitii de 1 miliard de euro. Dobânda obligațiunilor guvernamentale de referință pe 10 ani ale României a avut cea mai mare creștere din martie 2017, potrivit datelor Bloomberg. Creșterea taxelor vine după ce Liviu Dragnea, care conduce Partidul Social-Democrat, a lansat duminică o critică severă împotriva băncilor internaționale, spunând că "sistemul bancar nu susține economia".

Intenţia autorităţilor din România de a consolida bugetul cu o nouă taxă ar trebui să le reamintească băncilor străine prezente în Europa de Est cât de vulnerabile pot fi în această regiune, transmite la rândul său Bloomberg, citat de Agerpres.

Confruntat cu un deficit de aproximativ 30 miliarde lei, Guvernul de la Bucureşti s-a îndreptat spre ţinte cu buzunare adânci şi nu a trebuit să caute prea departe. Cu o singură excepţie, toate marile bănci din România sunt deţinute de grupuri mamă din Austria, Franţa, Italia sau Ungaria, care după câţiva ani dificili în urma crizei financiare mondiale, se bucură din nou de marje mai bune şi ritmuri de creştere mai mari decât acasă.

Ungaria, Slovacia şi Polonia se numără printre celelalte state ex-comuniste unde băncile străine care au câştigat poziţie de piaţă sunt lovite cu taxe şi, în cazul Ungariei, trebuie să suporte costurile rezolvării problemei creditelor ipotecare în franci elveţieni.

Însă deciziile din trecut ale guvernelor din regiunea Europa de Est scot în evidenţă cum acţiunile dintr-o ţară pot avea efecte asupra întregii industrii bancare. Grupurile bancare austriece Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG, care sunt printre cele mai afectate de măsurile din România, au suferit deja pierderi mari de pe urma măsurilor vizând băncile adoptate de autorităţile din Ungaria.

 

Democrația iliberală nu este soluția pe care să și-o poată dori "vestele galbene" – iată avertismentul lansat în ziarul Le Figaro de către unii dintre cei mai respectați specialiști în evoluția fostelor țări comuniste

Ivan Krastev, politolog bulgar, autorul unui eseu remarcabil, intitulat Destinul Europei, spune în interviul acordat ziarului Le Figaro că mișcarea "vestelor galbene" este expresia politică a unui fenomen care traversează toate democrațiile occidentale.

În urma crizei financiare din 2008, am asistat la o adevărată explozie a numărului de mișcări de protest, în peste șaptezeci de țări din întreaga lume. Punctele lor comune sunt ocolirea partidelor politice, lipsa încrederii în mass-media tradițională, refuzul de a-și numi lideri și respingerea oricărei forme de organizare formală, dimpotrivă, utilizarea rețelelor sociale ca mijloc de mobilizare. Mișcarea "vestelor galbene” se potrivește perfect acestui peisaj.

Astăzi, pentru mulți europeni, liberalismul a devenit sinonim cu globalizarea și oamenii sunt frustrați de faptul că guvernele lor pretind că, într-o lume globalizată, nimeni nu poate controla cu adevărat piața sau imigrația.

Puțini încă mai cred că libertatea comerțului sau deschiderea frontierelor îi ajută pe toți. De asemenea, ne confruntăm cu o schimbare de optică, în sensul că nu se mai pune accent asupra drepturilor minorităților, ci asupra drepturilor majorității, în special asupra dreptului de a decide cine poate adera la comunitatea națională și în ce condiții.

Cu toate acestea, nu cred – spune Krastev pentru Le Figaro - că europenii sunt gata să renunțe la noțiunea de drepturi ale omului sau la drepturile de proprietate. Sau că visează la un lider carismatic ori la un algoritm precum în China, care să le explice în ce mod trebuie să trăiască.

 

Presa europeană comentează pe marginea compromisului dintre Bruxelles și Roma privind bugetul Italiei.

Pentru Politico, teama de euroscepticism a descurajat amenințările de la Bruxelles împotriva Romei:

Comisia trece cu vederea păcatele fiscale ale Italiei - și poate și ale Franței. Între timp, compromisul cu Italia face probabil ca și Franța să primească un tratament similar. Guvernul francez a decis să crească veniturile lucrătorilor care trăiesc cu salariul minim cu 100 de euro pe lună, pentru a-i potoli pe protestatarii vestelor galbene”, scrie publicația europeană.

În orice caz, oamenii de afaceri și cetățenii vor suporta factura, atrage atenția ziarul italian, La Repubblica:

"A vedea lucrurile  prin reacțiile satisfăcute ale guvernului este ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat în ultimele 83 de zile. ... Ca și cum în timpul scurs de la anunțul plin de bucurie că deficitul va fi depășit și până la această întoarcere îngrozitoare, economia italiană a așteptat în tăcere evenimente fără a suferi consecințele timpului irosit în mod inutil. Acest război cu Bruxelles-ul a fost aparent doar o glumă pentru guvern, dar repercusiunile asupra statului, afacerilor și familiilor nu sunt la fel de amuzante", avertizează ziarul italian.

Și ziarul austriac Der Standard, citat de Eurotopics, critică atitudinea Comisiei:

"Nu cu mult timp în urmă, zona euro era pe punctul de a se prăbuși din cauza datoriilor Greciei, Spaniei, Italiei și altor țări. Un pact de stabilitate mai strict ar fi trebuit să garanteze că o astfel de criză nu se va mai repeta. Și ce face Bruxelles-ul la prima ocazie? Le permite celor cu probleme să cadă din nou. Motivul pentru această indulgență este evident: campania electorală în desfășurare. O confruntare cu Bruxelles ar putea întări populiștii. Ar fi mai cinstit să lăsăm totul baltă și s-o terminăm cu pactul de stabilitate. "

Revista presei internaționale din 21 decembrie 2018