Navele ucrainiene atacate de Rusia ar fi avut o ”misiune secretă” (Ria Novosti)

nave_ucraina.jpg

Nave ale marinei militare ucrainiene în portul Odessa, 26 noiembrie 2018
Image source: 
REUTERS/Yevgeny Volokin

Agenţia rusă de presă Ria Novosti anunţă că Serviciul Federal de Securitate din Federația Rusă a publicat documentele capturate de la marinarii ucraineni reținuți după incidentul din strâmtoarea Kerci. Pe remorcherul „Nikopoli”, s-a găsit un document care descrie misiunea secretă de deplasare de la Odessa la Berdiansk. Trecerea trebuia să fie deosebit de secretă pe canalul Kerci-Enikalskii.

Pe același remorcher, s-a descoperit un conspect manuscris referitor la regulile de navigație, stabilite de Rusia, pentru canalul Kerci-Enikalskii. Din aceasta rezultă că marinarii ucraineni știau foarte bine ordinea trecerii lor. FSB remarcă faptul că, pe cele trei nave sechestrate, s-au găsit mai multe lansatoare de grenade, mitraliere grele și pentru tancuri, puști automate, pistolete, grenade și muniții pentru arme de foc.

Reamintim că navele marinei ucrainene "Berdiansk", "Nikopoli" și "Ianî Kapu" se deplasau pe 25 noiembrie din Marea Neagră spre Strâmtoarea Kerci și au încălcat frontiera rusă. Navele militare nu au răspuns la somațiile legitime de oprire imediată și au manevrat în mod periculos . Apoi toate trei au fost reținute. De precizat că au fost retinuți 24 de militari, inclusiv doi ofițeri ai Serviciului de Securitate din Ucraina, care se aflau pe nave și care au coordonat provocările. FSB a deschis un dosar penal conform articolului referitor la trecerea ilegală a frontierei de stat.

Între timp președintele ucrainean susține că a încercat să discute la telefon cu omologul său rus despre situația tensionată, dar nu a găsit interlocutor. Petro Poroshenko mai acuză Rusia că şi-a întărit drastic prezenţa militară la frontiera ucraineană şi a evocat ieri ameninţarea unui "război total" cu Moscova, precizând că numărul tancurilor din bazele militare ruse situate de-a lungul frontierei s-a triplat.

Şeful statului ucrainean a menţionat de asemenea, citând date ale serviciilor ucrainene de informaţii, o creştere puternică a numărului navelor militare ruse în Marea Azov şi o prezenţă militară rusă întărită în Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Moscova în urmă cu patru ani.

 

O treime dintre europeni ştiu foarte puţin sau nimic despre Holocaust. Un sondaj realizat la comanda CNN arată că atitudinile antisemite sunt des întâlnite în Europa, peste un sfert dintre europeni declarând că evreii au o prea mare influenţă în mediul de afaceri şi în economie.

34% dintre europeni au declarat că ştiu puţin sau nu au auzit niciodată de Holocaust, în timp ce 20% dintre francezi cu vârstele cuprinse între 18 şi 34 de ani au declarat că nu au auzit niciodată de Holocaust.

O treime dintre europeni au declarat că evreii se folosesc de Holocaust pentru a-şi avansa interesele, conform sondajului, la care au participat 7.000 de persoane din Europa în septembrie. Karen Pollock, şefa Fundaţiei pentru Educaţie privind Holocaustul din Marea Britanie, a declarat pentru CNN că sondajul confirmă „o creştere îngrijorătoare a numărului de oameni care cred în tradiţionalele convingeri antisemite, precum şi o lipsă de informaţii îngrijorătoare faţă de Holocaust”.

Mai devreme luna aceasta, prim-ministrul francez, Edouard Philippe, a declarat că antisemitismul este în creştere în Franţa, fiind raportate tot mai multe incidente de acest tip în primele nouă luni din 2018. Deşi Philippe nu a specificat câte acte de acest tip au avut loc în acest an, Le Monde a informat că au avut loc 311 astfel de incidente în 2017.

 

Franţa, care obţine 70% din electricitatea sa din energia nucleară, îşi va închide treptat 14 din cele 58 de reactoare până în 2035, a anunţat preşedintele Emmanuel Macron, fixând obiectivul energetic al ţării pentru următorii 10 până la 20 de ani scrie France Presse.

Prins ca într-o menghină între "Vestele galbene", o mişcare a cetăţenilor iritaţi de creşterea taxelor la combustibili care protestează de peste o săptămână în Franţa, şi promotorii unei tranziţii ecologice rapide, şeful statului francez a prezentat o strategie ce urmăreşte un dublu scop.

În afară de răspunsul la revendicările manifestanţilor, preşedintele este aşteptat să abordeze o altă problemă sensibilă în peisajul energetic francez: ponderea puterii nucleare.

Emmanuel Macron a făcut primele anunţuri menite să atingă obiectivul guvernamental de a reduce la 50% energia nucleară în producţia de electricitate până în 2035, faţă de 71,6% în 2017.

Cu 58 de reactoare repartizate în 19 situri, Franţa se plasează pe locul doi în lume la numărul de reactoare după Statele Unite (99 de reactoare).

În plus faţă de închiderea "în vara anului 2020" a celor două reactoare de la centrala Fessenheim din apropierea Germaniei şi Elveţiei, preşedintele francez a anunţat închiderea altor 12 reactoare. Patru până la şase vor fi oprite până în 2030, iar reactoarele rămase cel târziu până în 2035.

Printre altele, guvernul trebuie să respecte şi un alt angajament, acela de a aduce la 40% ponderea energiei produse de energiile regenerabile până în 2030.

În acest scop, sprijinul pentru dezvoltarea energiilor regenerabile va creşte de la 5 miliarde în prezent "la 7 până la 8 miliarde de euro pe an", a anunţat Emmanuel Macron.

Preşedintele francez s-a referit la o triplare a energiei eoliene terestre şi o multiplicare de cinci ori a celei fotovoltaice solare până în 2030.

Aceste anunţuri se adaugă la închiderea ultimelor patru centrale pe cărbune până în 2022.

Revista presei internaționale din 28 noiembrie 2018
401

Facebook comments