”Dictatorul – cât de departe va merge Erdogan?”

le_point_1_0.jpg

Image source: 
lepoint.fr via rfi.fr

Acesta este titlul de pe coperta revistei franceze Le Point, alături de chipul președintelui turc. Un lider căruia revista îi dedică un întreg documentar - deloc măgulitor - cu puțin timp înainte de alegerile legislative anticipate din Turcia.

Iar posterele de prezentare a coperții au ajuns să fie păzite cu poliția pe străzile orașelor franceze, în timp ce președintele Macron, într-un mesaj pe Twitter, a susținut libertatea de expresie a jurnaliștilor.

La Point vorbește despre "Palatul Alb", copleșitoarea reședință prezidențială, unde înalții oaspeți au parte de o gardă de onoare, alcătuită din 17 militari în costume tradiționale, care simbolizează cele șaptesprezece imperii turcofone ce s-au succedat în două mii de ani. Noul palat este disproporționat: 200.000 de metri pătrați, de patru ori mai mare decât Versailles și având 1.150 de camere.

Apoi Le Point investighează rețeaua lui Erdogan din Franța, în care se evidențiază Ahmet Ogras, actualul președinte al Consiliului francez al cultului Musulman. Acest director de agenție de turism, care-i reprezintă pe musulmanii din Franța din 2017, a fost adesea prezentat ca un un văr prin alianță al președintelui turc, lucru pe care el îl neagă. "Nu primesc ordine de la Ankara", explică el.

Violențele din orașul sirian Afrin reprezintă un alt subiect de interes pentru Le Point. Jafuri, violuri, saluturi naziste ... Orașul kurd ocupat de către turci suferă o adevărată purificare etnică.
Nimeni nu îndrăznește însă să depună mărturie din teama de represalii. Acestea sunt răspunsurile familiilor terorizate, ale căror rude au rămas în Afrin. Informațiile din surse independente de la fața locului sunt aproape imposibil de colectat.

De la cucerirea orașului, în 18 martie, de către Turcia și aliații săi din Siria, situația amintește de vremurile în care Mosul și Raqqa se aflau sub regimul terorist al califatului Daesh, mai scrie Le Point.
 

Dar care au fost reacțiile din Turcia cu privire la acuzele lansate împotriva președintelui Erdogan?

Ziarul Hurryiet transmite că președintele Recep Tayyip Erdoğan a acuzat puterile străine că încearcă să "slăbească" Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) aflat la guvernare.

Aceasta, după ce guvernul turc a criticat Germania pentru că a permis mitingurile de opoziție și revista franceză Le Point l-a portretizat drept "dictator".

Tu George, tu Hans, nu ne poți învinge! Iubesc poporul meu de dragul lui Dumnezeu și poporul meu mă iubește de dragul lui Dumnezeu", a declarat Erdoğan într-un miting din provincia Manisa.

Comentariile sale au venit în timp ce guvernul turc a criticat autoritățile germane pentru că au permis Partidului Democrat al Poporului (HDP), de opoziție, să organizeze un miting în orașul german Köln, pe 26 mai. Germania obligă politicienii străini să obțină permisiunea autorităților țării cu trei luni înainte de orice miting.

Erdoğan a atacat , de asemenea, revista franceză Le Point: "Cei care le permit teroriștilor să se reunească sub supravegherea poliției, în timp ce-i împiedică pe toți prietenii noștri, protejează, de asemenea, cu poliția, posterele cu această copertă împotriva noastră", a spus el.

Poate amâna Theresa May consecințele Brexitului până în 2023? Le Monde scrie că premierul britanic ar avea în vedere o astfel de pauză, însă adepții unei desprinderi dure de blocul comunitar nici nu vor să audă:

La aproape doi ani după referendumul din iunie 2016, doamna Teresa May încă nu a decis ce tip de relație vamală dorește cu UE.

Guvernul său este împărțit între susținătorii rămânerii în cadrul unei uniuni vamale cu Europa și cei care militează pentru o desprindere dură, care ar permite apoi negocierea celor mai bune acorduri de liber schimb.

Dezbaterea s-a adâncit atât de mult încât un mic detaliu pare să-i fi scăpat guvernului britanic: Bruxelles-ul numește prima soluție "gândire magică" și exclude al doilea scenariu.

Regatul Unit trebuie să „se abțină de la a propune modele de cooperare care recreează avantajele liberului schimb în afara sistemului comunitar“, avertiza Michel Barnier, negociatorul-șef al Comisiei, sâmbătă, la Lisabona.

O amânare pentru 2023 i-ar putea permite doamnei May să lase impresia că nu se află în impas. Marea Britanie s-ar menține în uniunea vamală europeană, până când va putea dezvolta tehnologiile de gestionare a unei frontiere "invizibile" cu Irlanda.

O idee inacceptabilă pentru extremiștii Partidului Democrat Unionist (DUP), care-i oferă doamnei May o majoritate  guvernamentală.

Ceea ce pretinde astăzi șefa guvernului se îndepărtează mult de promisiunea Brexitului privind "redobândirea controlului", deoarece este vorba de menținerea în uniunea vamală nu numai a Irlandei de Nord, ci a întregii țări, pentru a rezolva problema irlandeză. Theresa May spune că este doar o schimbare temporară. Susținătorii unui Brexit dur simt aici adierea unei mențineri nelimitate în sânul UE, idee pe care o resping.

Ei batjocoresc acronimul - este adevărat prost ales -  pentru "Perioada de aliniere a regulilor vamale și de reglementare" sau CRAP – ceea ce în engleză înseamnă "rahat" .

Dar Theresa May are la dispoziție un sondaj care acum pare să-i inspire acțiunea, potrivit căruia 48% dintre irlandezii de nord preferă să rămână în UE prin reunirea cu Republica Irlanda, în timp ce doar 45% ar fi de acord să rămână în Marea Britanie în cazul Brexitului. Un studiu separat arată că 69% dintre cei din  Irlanda de Nord doresc să rămână în UE, comparativ cu 56% în momentul referendumului Brexit.

Aceasta reflectă, de asemenea, o creștere a dorinței de reunificare și a fricii de violență, în cazul recreării unei frontiere între Irlanda și Irlanda de Nord.

Revista presei internaționale din 30 mai 2018