Ce cred sud-coreenii despre Nordul comunist (AFP)

summit_korea4.jpeg

Președinții Kim Jong-un și Moon Jae-in la Panmunjom, 27 aprilie 2018
Image source: 
Guvernul Coreei de Sud / korea.net

În societatea democratică sud-coreeană, opiniile cu privire la regimul autoritar în nord, sunt contrastante. Agenția France Presse  a vorbit cu trei sud-coreeni, ale căror opinii diferă foarte mult, în funcție de generație și de preocupări.

Profesorul de limba engleză pensionat, Lew Je-bong, în vârstă de 84 de ani, era adolescent în timpul războiului coreean (1950-1953). Își amintește că a rătăcit cu familia sa în toată țara, în căutarea siguranței, după invazia trupelor de la Phenian.

Coreea de Nord este "cel mai mare mincinos din lume", spune el furios. Seulul trebuie să învețe din litania de promisiuni deșarte din trecut. Profesorul este convins că Nordul nu va renunța niciodată la armele nucleare.

Lee Jeong-jin, în vârstă de 52 de ani, aproape că a plâns de bucurie, după ce a aflat de summitul inter-coreean, după un deceniu de tensiune.

Acest om de afaceri se numără printre studenții care, în anii 1980, luptau pentru democrație și împotriva Statelor Unite, alimentați parțial de resentimentele împotriva împărțirii peninsulei și de susținerea de către America a dictatorilor militari de la acea vreme.

A lucrat pentru o perioadă în complexul industrial inter-coreean, închis acum, de la Kaesong, Coreea de Nord, în calitate de manager.

În fiecare zi, lucra îndeaproape cu nord-coreeni. "Mi-am dat seama că putem ajunge rapid la armonie și putem să devenim o națiune prosperă".

Lee este optimist cu privire la apropierea continuă, pe care o vede ca pe o promisiune a păcii durabile.

În pofida numeroaselor știri despre summit, lui Choi Won-yong, de 19 ani, artist hip-hop, nu-i pasă: "Am văzut un titlu o dată, dar nu știu prea multe și nici nu mă interesează prea mult". Tinerii sud-coreeni au trăit într-o democrație în care viața culturală pulsează, dar și într-o țară amenințată și, ocazional, atacată de Phenian.

Unii se îngrijorează însă mai mult pentru costurile eventualei reunificări, alții în legătură cu concurența de pe piața forței de muncă.

Europa devine un elev rău când vine vorba de libertatea presei, constată portalul Eurotopics. Anul trecut, situația din Europa s-a deteriorat mai mult decât oriunde în lume, după cum arată clasamentul libertății presei editat de Reporteri Fără Frontiere.

O involuție uluitoare în Bulgaria, constată ziarul de la sud de Dunăre Sega. Bulgaria a pierdut 76 de puncte față de 2006 și este în prezent clasată pe locul 111. "În epoca Internetului, unde mass-media nu mai poate să se finanțeze pentru că cititorii nu mai vor să plătească pentru conținut și când veniturile din publicitate merg în buzunarele Google și Facebook, a patra putere din Bulgaria a căutat noi sponsori. Iar acești sponsori au devenit oligarhii care conduc țara din spatele scenei, indiferent de politica oficială la putere. Mass-media este proprietatea lor".

Situația e îngrijorătoare, spune și ziarul belgian De Morgen:
"Ura față de mass-media, prezentă în Europa de Est, se răspândește în țări precum Austria și Franța, care de zeci de ani au dominat clasamentele privind libertatea presei. Dar oare și Belgia suferă deja de fobie mediatică? Din fericire, potrivit raportului, nu este cazul. ... Dar îi putem critica pe politicienii belgieni pentru că rareori au ridicat tonul în forurile internaționale, rareori, i-au denuințat pe cei care denigrează jurnaliștii, printre care președintele Cehiei Milos Zeman, fostul prim ministru al Slovaciei, Robert Fico sau premierul Ungariei, Viktor Orbán. Mai mult curaj ar fi binevenit".

Și Slovacia este în cădere liberă în clasamentul Reporteri Fără Frontiere, pierzând 10 locuri. Cotidianul Sme spune că
"Asasinarea jurnalistului Ján Kuciak ar fi putut aduce o depunctare mai drastică. A plăti cu propria viață sau a trăi cu frica permanentă de a nu fi executat se află într-un conflict flagrant cu libertatea. Mai ales că de la asasinat, jurnaliștii și-au dublat motivația pentru munca lor de investigație. ... Însă când vedem că țări precum Marea Britanie, Franța sau Statele Unite vin după Slovacia în clasament, ne întrebăm ce credit să acordăm acestui studiu".

 

Germanii rămân rezervați în privința vizitei președintelui Macron la Washington. O spune revista franceză Le Point, care a aruncat o privire asupra comentariilor presei de peste Rin.

Săruturile, îmbrățișările, pălăria Melaniei Trump, mătreața pe costumul prezidențial, banchet, toasturi... toate aceste mici momente de intimitate au făcut furori în presa germană, care constată că, de la venirea la putere, Donald Trump nu a primit niciodată un omolog străin cu atâta pompă.

Dar germanii își mențin scepticismul: „În ciuda tuturor acestor demonstrații de prietenie, 'cher Donald' - pentru Macron - rămâne de asemenea, un partener imprevizibil”, afirmă Der Spiegel.

Nu este însă sigur că eforturile lui Macron vor reuși să influențeze decizia lui Trump: „Confruntându-se cu Donald Trump, care critică în mod deschis acordul, Emmanuel Macron a ridicat posibilitatea unei noi înțelegeri. Germanii sunt șocați de acest călăreț singuratic”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung consideră la rândul său că: „Ideea unui nou acord cu Teheranul pare să fi fost scoasă din pălărie la Washington - și la naiba cu coordonarea europeană! Președintele francez a investit masiv în relația cu chiriașul atât de imprevizibil al Casei Albe. El nu are nici un interes în a distruge relația transatlantică și se prezintă ca partener de încredere al Statelor Unite pentru securitate. Dumnezeu știe dacă eforturile sale vor avea succes", scrie ziarul german.

Revista presei internaționale din 27 aprilie 2017