Banca Letoniei, legături periculoase cu Coreea de Nord?

letonia.jpg

Guvernatorul Băncii centrale a Letoniei, Ilmars Rimsevics (dreapta imaginii) împreună cu președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, Riga, 12 septembrie 2013
Image source: 
AFP via France24

Guvernatorul Băncii Letoniei, a fost reținut duminică, iar imaginile televiziunii de stat arată cum el a fost adus la sediul agenției anticorupție. Presa internațională comentează evenimentul.

Business Insider reamintește că, în calitate de guvernator al unei bănci centrale din zona euro, Ilmars Rimsevics este membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, alături de președintele Mario Draghi.

Reuters spune că în cauză ar fi banca ABLV, cel de-al treilea mare creditor al țării. Banca a fost obligată să oprească toate plățile, deoarece situația lichidităților sale s-a deteriorat brusc, după ce Trezoreria Statelor Unite a acuzat-o de spălare de bani, forțând-o să solicite finanțare de la banca centrală.

Principala acuzație la adresa băncii letone este că permite clienților să desfășoare afaceri cu Coreea de Nord, directorii băncii și managementul mituind oficialii letoni pentru acoperirea activităților.

În context, Bloomberg vorbește despre o criză de reputație.  Astfel că ministerul leton de finanțe a schimbat strategia de împrumut și se va abține de la operațiunile de refinanțare pe termen scurt. Banca ABLV a negat toate acuzațiile din partea Trezoreriei Statelor Unite și a declarat că va colabora cu oficialii din S.U.A. prin furnizarea tuturor informațiilor.

Într-un efort de a elimina problemele legate de clienții foarte bogați și cu venituri din operațiuni discutabile, autoritatea de reglementare financiară din Letonia a amendat trei bănci pentru manipularea conturilor.

Acestea au fost implicate într-o fraudă de 1 miliard de dolari în 2014. Cinci bănci letone au convenit anul trecut, împreună cu autoritățile, să adune suficiente informații privind tranzacțiile legate de Coreea de Nord și beneficiarii acestora, mai scrie Bloomberg.

 

După tradiționala conferință de securitate, desfășurată în ultimul weekend la München, comentatorii își manifestă îngrijorarea legată de o posibilă confruntare între mari puteri. Perspectivele sunt chiar sumbre, după cum cred unii jurnaliști. 

Deutsche Welle vede în Conferința de la München semnele sfârșitului diplomației.

Conferința  - spune publicația germană - reflectă în mod tradițional starea actuală a lumii. Iar reuniunea din acest an a fost marcată de arătarea reciprocă și amenințătoare a degetului.

După trei zile de discuții, un lucru pare clar: sunt toate indiciile pentru un conflict .

Și se pare că diplomația a ajuns la sfârșitul drumului.

Deși liderul conferinței, Wolfgang Ischinger, merită foarte multe laude pentru faptul de a fi adus la aceeași masă diverși reprezentanți din multe tabere, sala de conferințe părea o scenă a discursurilor contradictorii, izolate și aparent ireconciliabile, observă DW.

Nori de furtună peste München, titrează și publicația europeană Politico.

Motoul Conferinței  ”Pe marginea prăpastiei - și înapoi?” a fost unul plin de spreranță. Dar poate că motto-ul ”Fără speranță” ar fi fost o alegere mai potrivită.

După cum a spus încă de la început Wolfgang Ischinger, fostul diplomat german care conduce conferința, de la prăbușirea Uniunii Sovietice încoace, riscul unor conflictele armate între puterile majore nu a fost niciodată la fel de mare ca azi.

Deși nu este deloc un secret că lumea a devenit din ce în ce mai instabilă în ultima vreme, discuția la vârf din weekend a scos în evidență nenumăratele puncte de urgență.

Și aceasta indiferent dacă se discută, de exemplu,  despre noile tensiuni nucleare dintre SUA și Rusia sau despre disputa dintre vechii aliați de la Washington și Ankara.

Iar ziarul italian La Stampa atrage atenția asupra acordului nuclear cu Teheranul. Donald Trump dorește să-l "îmbunătățească". Dar în ce constă îmbunătățirea? Washingtonul menține tăcerea. Europenii au sfătuit Washingtonul să nu distrugă înțelegea. În zadar. Deci, acum trebuie să convingă Teheranul să accepte termeni care nu sunt prevăzuți în tratat. Însă nu este deloc sigur că Iranul va accepta. Pactul are mulți detractori în Teheran, care de-abia așteaptă să reia programul nuclear. Trump le oferă acest dar, pe o tavă de argint.

Și Jocurile Olimpice din 2018 sunt exemplare cel puțin dintr-un motiv, ne spune ziarul Le Monde: este vorba despre egalitatea de gen.

Cu 42% dintre sportivi de sex feminin, Jocurile de la Pyeongchang se doresc a fi pasul decisiv pe drumul spre paritate.

La precedentele Jocuri Olimpice, de la Sochi, din 2014: după ani de luptă pentru egalitate, după ce și-au demonstrat valoarea sportivă și au spulberat astfel argumentele false care susțineau că nu puteau concura, săritoarele cu schiurile au ajuns, într-un final, la Olimpiadă. Patru ani mai târziu, la Pyeongchang, numai combinata nordică (probă care combină săriturile și schiul fond) mai rămâne inaccesibilă pentru femei.

Un anacronism pe care Comitetul Olimpic Internațional promite să îl corecteze. În 2020, la Jocurile Olimpice de Iarnă ale tineretului de la Lausanne, femeile vor putea concura și la combinata nordică.

La crearea Jocurilor Olimpice moderne, "în timpul Baronului de Coubertin, Jocurile erau foarte macho”, spune istoricul sportiv Pierre Lagrue, reamintind că, deși femeile au fost integrate în ediția a doua, din 1900, ele au evoluat, de fapt, sub egida Expoziției Mondiale de la Paris.

Prezența feminină a crescut în timp, dar mai accelerat din 1980, în timpul președinției lui Juan Antonio Samaranch, care a deschis treptat disciplinele către femei.

În prezent, principiul egalității de gen este consacrat în Charta Olimpică, mai spune Le Monde.

Revista presei internaționale din 20 februarie 2018
613

Facebook comments