Cine plătește pentru majoretele nord-coreene?

majorete_bun.jpg

Majorete nord-coreene la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Pyeongchang, 9 februarie 2018
Image source: 
Reuters/Kim Kyung Hoon

Ei bine, Coreea de Sud, după cum scrie presa de la Seoul... Potrivit ziarului de limbă engleză Koreea Daily, nota de plată s-ar ridica la echivalentul a aproximativ 2 milioane de euro, sumă care reprezintă cheltuielile participării Phenianului la Jocurile Olimpice.

Decontarea acestor cheltuieli face parte din acordul convenit în ianuarie, când s-a reluat contactul dintre cele două Corei.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Unificării a declarat că sumele au fost alocate din Fondul de Cooperare inter-coreeană și reprezintă cea mai mare cheltuială pe care acest fond a efectuat-o de la crearea sa, în 1991.

Suma acoperă inclusiv costul majoretelor, al echipei demonstrative de taekwondo, cheltuielile cu deplasarea jurnaliștilor și a orchestrei Samjiyon – în total, câteva sute de persoane.

Pe de altă parte, suma nu acoperă costurile vizitei de trei zile a delegației politice din Phenian, care i-a inclus pe liderul formal al Nordului, Kim Yong-nam și pe  Kim Yo-jong, sora liderului Kim Jong-un. Ea a stat într-un hotel de cinci stele și a fost invitată la un prânz în sediul guvernului sud-coreean. "Clasificăm această vizită în categoria dialogului inter-coreean", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Unificării, citat de Korea Daily (Courrier international)

 

Ministerul de Externe al Rusiei a recunoscut , joi, că cinci cetăţeni ruşi au fost ucişi în urma unui atac efectuat de Statele Unite în Siria. Aceasta,  după ce a negat de câteva ori informația, după cum informează site-ul agenţiei Associated Press. Iar jurnaliștii ridică tot mai acut problema mercenarilor din războiul sirian.

Washington Post se întreabă: cum își va jeli Rusia mercenarii din Siria? Președintele rus Vladimir Putin se mândrește că acționează pentru interesele conaționalilor săi din întreaga lume. Dar Kremlinul are o abilitate remarcabilă în a ocoli subiectul rușilor uciși  de un american în Siria.

Miercuri, într-o discuție cu reporterii străini, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, spunea că ”nu poate fi exclus faptul că cetățenii Federației Ruse ar putea fi prezenți pe teritoriul sirian". Dar el a adăugat că "noi, la Kremlin, nu avem informații concrete și detaliate care să ne permită să tragem concluzii", scrie ziarul american.

Fără agitație pe tema mercenarilor căzuți”, scrie și ziarul rus de limbă engleză Moscow Times. "Motivul pentru care numărul exact al morților nu va fi niciodată confirmat oficial este că rușii erau mercenari, nu trupe regulate, iar misiunea lor probabil nu avea nimic de-a face cu obiectivele geopolitice ale Rusiei în Siria. Aceasta conduce la ideea că ei se aflau într-o misiune pur comercială pentru regimul președintelui Bashar al-Assad".

Mercenarii mor în timp ce Moscova sărbătorește”, scrie și portalul rus  Vedomosti. "Moscova a negat orice implicare a soldaților săi și în conflictul Donbass – la fel, moartea sau capturarea lor, numindu-i  turiști. Acum, de asemenea, a neagat mult timp prezența armatelor private ruse în Siria. Acest lucru ajută Moscovei să le dea mână liberă pe teren și în același timp să păstreze impresia că după anunțarea victoriei în Siria, operațiunile de luptă din regiune chiar au luat sfârșit. "(Eurotopics)

 

Cetățeni din mai multe state membre au semnat o petiție care sprijină stabilirea listelor electorale transnaționale, la alegerea deputaților europeni. Problema – spune EU Observer – este că documentul a fost semnat  aproape în exclusivitate de cetățeni din vechile state membre ale Uniunii.

Mai precis, din cele peste 62.000 de semnături virtuale transmise pe platforma We Move Europe, doar 2% provin din unul din cele treisprezece state membre care au aderat la UE în 2004 și ulterior – printre care și România. Aceasta, în condițiile în care populația acestor state reprezintă 20% din cea a UE.

O parte disproporționat de mare dintre semnatarii petiției este germană: 43% - în timp ce germanii reprezintă doar "16%" din populația UE.

Cel de-al doilea cel mai mare grup de susținători - cu puțin peste 14% - declară că provin din Regatul Unit, ceea ce este remarcabil, dat fiind că țara respectivă urmează să părăsească UE înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

Alți 14% dintre susținători au fost francezi.

Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Regatul Unit alcătuiesc 77% din semnături - deși reprezintă doar 46% din populația UE.

Aproape un procent din semnatari vin din Elveția, care nu este membră a UE și, în mod evident, cetățenii săi nu pot vota în alegerile pentru Parlamentul Uniunii European.

"Candidații pentru Parlamentul European în alegerile viitoare ar trebui să fie responsabili față de toți cetățenii UE și nu numai față de alegătorii lor naționali", susține petiția.

Petiția a fost inițiată înainte de dezbaterea din Parlamentul European de săptămâna trecută, în care a fost eliminată orice referire la liste transnaționale.

Aceasta, cu toate că președintele comisiei Jean-Claude Juncker își exprimase simpatia față de această idee, scrie EU Observer.

Revista presei internaționale din 16 februarie 2018
772

Facebook comments