Piața bursieră nu este economia (Washington Post)

burse_bani.jpg

Image source: 
pixabay.com

Bursele au scăzut drastic la începutul acestei săptămâni, după luni de euforie. Presa americană formulează mai multe ipoteze dar respinge orice scenariu alarmist, după cum arată Courrier International.

Washington Post notează că, în ciuda titlurilor alarmante, aceasta nu este încă o corecție reală, chiar dacă suntem aproape de ea. Mai mult, "această  cădere nu înseamnă sosirea unei noi recesiuni. Șomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimii șaptesprezece ani,  creșterea este puternică și se așteaptă să continue în 2018. Trebuie să ne amintim că piața bursieră nu este economia. Declinul pieței nu este motivat de știrile economice rele", consideră cotidianul din capitala americană. 

Și New York Times insistă asupra necesității de a nu se trage concluzii grave: "Această scădere a adus piața înapoi la nivelul atins în mijlocul lui decembrie. Reducerea cu 7,8% a indicelui Standard & Poor's 500 în ultimele șase zile este similară, în termeni de scară și viteză, cu declinurile din ianuarie 2016 și august 2015, care nu au lăsat urme durabile. "

Pentru The Atlantic, "unii mari investitori  se tem de începutul inflației din cauza unor semne evidente de creștere puternică a salariilor. Acești investitori sunt, de asemenea, preocupați de faptul că Rezerva Federală poate decide să majoreze ratele dobânzilor, făcând împrumuturi și investiții mai costisitoare pentru întreprinderi. Inflația mai mare, creșterea salarială mai puternică și investițiile în afaceri mai mici înseamnă profituri mai mici pentru companii. Toți aceștia sunt factori care ar putea să-i sperie pe investitori”.

Și totuși, presa europeană vede și o serie de elemente noi în această evoluție, care spun ceva despre mersul economiei americane.

Ei bine, ziarul austriac Der Standard, citat de Eurotopics, vede și partea bună a lucrurilor:

"În Statele Unite, salariile se confruntă cu cea mai mare creștere în opt ani. O creștere a salariilor duce, de obicei, la o creștere a inflației și, prin urmare, la o creștere a ratelor dobânzilor și, prin urmare, la nervozitatea investitorilor. În realitate, creșterea veniturilor este ultimul element care lipsea pentru a vorbi despre o creștere robustă. De ani de zile, salariile au stagnat în Statele Unite și în zona euro. Acesta a fost un factor de excluziune socială și de creștere a inegalității, dar, mai presus de toate, această tendință a subminat puterea de cumpărare a consumatorilor. Sfârșitul trecerii deșertului, din punct de vedere socio-politic și economic, ar fi deci o veste bună", crede ziarul austriac.

Pentru ziarul italian Il Sole 24 Ore, ”piața este realmente terorizată de creșterea veniturilor din Statele Unite și a salariilor din Germania. Dacă veniturile cresc, ar trebui să fie o veste bună pentru toată lumea. Chiar și pentru finanțe. Dar piețele, acum dependente de infuzii - prin care băncile centrale au injectat mai mult de 15.000 de miliarde de dolari începând cu 2008 - văd doar partea întunecată a recuperării salariale: riscul inflației și teama că băncile centrale își vor retrage  finanțările mai repede decât se aștepta

Pentru La Tribune de Genève, situația rămâne delicată pe piețele financiare: "Este o revenire la normal? Într-o lume a normalității, se poate spune. Dar adevărul este mai degrabă că lumea a început să-și facă de cap. Nu vedem cum dolarul scade, pe măsură ce dobânzile cresc, la fel de repede cum au și scăzut? Această inversare completă a relațiilor obișnuite ne arată, dacă mai este necesar, modul în care politicile băncilor centrale au perturbat echilibrul piețelor".

 

Balcanii de Vest bat la porțile Uniunii Europene. Un nou document politic elaborat de Comisie pune bazele pentru aderarea Serbiei și Muntenegrului până în 2025. Restul statelor primesc și ele perspective clare de aderare. Va fi, oare, o extindere de succes? Se întreabă comentatorii.

Bloomberg scrie că UE oferă perspectiva aderării, la două decenii după descompunerea sângeroasă a fostei Iugoslavii. Împreună cu alte națiuni ex-comuniste, de la Marea Baltică la Marea Neagră, țările ex-iugoslave, Croația și Slovenia, s-au alăturat blocului și beneficiază de comerț îmbunătățit și miliarde de euro în fonduri de coeziune.

După un deceniu de crize financiare, după cele mai mari fluxuri de refugiați de după Al Doilea Război Mondial și după Brexit, liderii europeni caută să extindă rândurile UE. Dar o presupusă încercare de lovitură de stat în Muntenegru, neliniștea din parlamentele Macedoniei și Albaniei precum și tensiunile dintre Serbia și Kosovo arată riscurile reizbucnirii violenței.

Pentru Politico, mesajul de la Bruxelles către Balcani e clar: Încercați să vă debarasați de corupție și de crimă organizată, dacă vreți să profitați de o șansă istorică.

Pe lângă reînnoirea dorinței Comisiei de a aprofunda relațiile cu regiunea, Bulgaria este cea care a făcut din Balcanii de Vest o prioritate a actualei președinții a UE.

Pe de altă parte, activiștii liberali din Balcani acuză UE de faptul că este prea moale față de liderii regionali,  considerați autoritari și cu un angajament discutabil față de valorile UE.

Poate de aceea, ziarul german Handelsblatt, este important ca Uniunea Europeană să evite pseudoreformele, așa cum a fost cazul în România și Bulgaria: "Aceste țări  sunt o amintire tristă a modului în care aderarea timpurie la UE poate reprezenta o greșeală. De atunci, UE a plătit prețul. Europa trebuie să învețe din experiența negativă a extinderii în sud-est. Calitatea trebuie să vină înainte de toate. Nu trebuie să acceptăm pseudo-reforme".

Revista presei internaționale din 7 februarie 2018
737

Facebook comments