Tot mai mulți britanici se vor europeni (presa franceză)

pasaport_francez.jpg

Image source: 
pixabay.com

De când cu Brexitul, nu au fost niciodată atât de mulți britanici dornici să devină francezi, remarcă presa din Hexagon dar și cea din Insulă.

Potrivit Ministerului de Interne, 3.173 de britanici au solicitat cetățenia franceză în 2017, de opt ori mai mult decât cu trei ani în urmă, scriu ziarele Journal de Dimanche  și Le Figaro.

Acest aflux de cetățeni britanici nu are nimic de-a face cu o pasiune bruscă pentru produse din gastronomia franceză precum melcii sau picioarele de broască, ne asigură ziarul cu profil economic Les Echos. Totul are legătură cu Brexitul.

În prezent, cetățenii britanici au dreptul să trăiască și să lucreze liber în cadrul Uniunii Europene, dar acest lucru s-ar putea schimba odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, mai scrie ziarul francez.

BBC a raportat în septembrie că peste 64.000 de cetățeni britanici au solicitat un pașaport în comparație cu 25.000 în anul precedent. Cotidianul britanic The Guardian spune că 17.000 de britanici au solicitat cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene.

Iar în Italia și Germania, cererile au crescut cel mai mult. Dovadă că britanicii doresc mai întâi de toate să schimbe aerul și că nu prea contează țara, cu atât mai puțin, gastronomia ei, conchide Les Echos.

 

Presa americană publică articole și comentarii extrem de critice după  remarcile președintelui Trump la adresa unor state din America Latină și Africa, pe care le-a numit ”cocini”.

Este o insultă cu adevărat imposibil de digerat, care scandalizează comunitatea internațională”, scrie Washington Post.

Donald Trump a încercat să nege că a folosit această expresie joi, 11 ianuarie, la o întâlnire cu mai mulți parlamentari, la Casa Albă, pe problema imigrației, recunoscând doar că a avut un limbaj " dur", continuă Washington Post.

La rândul său, rețeaua Fox News avertizează într-un comentariu:

Trump crede că vorbele nu contează. Se înșeală. Ar trebui un președinte să folosească vreodată cuvinte de genul asta? Desigur că nu. Ar fi sub demnitatea biroului său? Cu siguranță. Donald Trump, a respins normele vieții politice americane. Iar regulile comportamentului și ale luptei politice s-au schimbat la Washington. Donald Trump, președintele cel mai dezbinător din ultimul secol, este în mare parte responsabil pentru această schimbare. De ce, atunci, președintele se așteaptă  ca expresiile jenante pe care le folosește să nu fie folosite împotriva lui? Cuvintele contează”, conchide Fox News.

Într-un editorial, New York Times scrie că  Donald Trump spulberă reputația Americii:

Adevăratul Donald Trump s-a întors, cu întrebarea de ce Statele Unite ar trebui să accepte oameni din ”cocini” precum Haiti sau Africa în loc de unii din țări nordice, precum Norvegia. N-are nici un rost să-i întrebăm pe norvegieni, care după toate clasamentele sunt una dintre cele mai fericite națiuni ale lumii.

Și atunci vom începe cu o simplă observație: Președintele Statelor Unite este rasist. Și cu o alta: Statele Unite au o istorie lungă și urâtă de a-i exclude pe imigranți pe bază de rasă sau origine națională. Dl. Trump pare hotărât să anuleze eforturile depuse de președinții din ultimele decenii pentru a depăși acea istorie.

Donald Trump nu este în niciun caz primul președinte rasist al Americii. Dar el a condus o campanie înrădăcinată în fanatism, excludere și resentimente albe. Pentru baza sa electorală (totuși în continuă scădere), observații precum cele de joi nu fac decât să-i reafirme solidaritatea cu cauza. Daily Stormer, un site neo-nazist, o vede, cu siguranță, în acest fel”, scrie New York Times.

 

Optimism moderat în presa germană după anunțarea, vineri,  a rezultatelor pozitive în urma negocierilor dintre creștin-democrați și social-democrați, pentru formarea guvernului.

"Semne de optimism", titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Nu euforie, doar optimism prudent“, precizează ziarul.

Și, tot pentru a mai tempera optimismul, Die Zeit avertizează că  adversarii din stânga și din dreapta marii coaliții au reacționat de multe ori "cu scepticism sau chiar cu ostilitate. Cei din stânga  își exprimă speranța că la congresul SPD  din 21 ianuarie, marea coaliție poate fi încă împiedicată”, scrie Die Zeit.

Rezumatul discuțiilor, arată un program de coaliție respectabil", crede Süddeutsche Zeitung , care se arată satisfăcut de perspectivele în domeniul sănătății, politicii familiale, educației, ocupării forței de muncă și pensiilor .

Cu toate acestea, „refugiații vor plăti un preț greu iar în politicile europene, Berlinul se găsește la mii de mile depărtare de Paris“,  scrie Süddeutsche Zeitung, evocând ambițiile lui Emmanuel Macron. (Sursa: Courrier International)

Revista presei internaționale din 15 ianuarie 2018