Provocările Bulgariei la președinția Consiliului UE (Euractiv)

bulgaria.jpg

Image source: 
Bulgarian Presidency of the Council of the European Union / eu2018bg.bg

Bulgaria a preluat, de la 1 ianuarie, președinția Consiliului Uniunii Europene. Un mandat de 6 luni care va fi puternic marcat de provocările geopolitice – este concluzia unei analize a publicației europene Euractiv.

Preluând președinția de la Estonia, Bulgaria va trebui să gestioneze termenul limită pentru revizuirea a așa-numitului regulament Dublin, care prevede că prima țară de sosire este responsabilă pentru a trata o cerere de azil.

Sistemul pune în prezent o prea mare presiune asupra statelor din prima linie, cum ar fi Grecia și Italia, însă statele membre sunt împărțite în ceea ce privește modul în care ar putea schimba acest acord.

Pentru a soluționa criza refugiaților, Bulgaria ar trebui să normalizeze relațiile Turcia, cu care are o frontieră în lungime de 260 de kilometri. Relațiile Sofia -Ankara s-au înrăutățit dramatic după tentativa de lovitură de stat împotriva președintelui Recep Tayyip Erdoğan, în 2016.

Ankara este nemulțumită față de lipsa de interes a Sofiei pentru dezvoltarea relațiilor UE-Turcia, după cum scrie ziarul turc Hurriyet.

Rusia este, de asemenea, interesată de influențarea agendei bulgare. Agenția rusă ITAR-TASS anunța la 1 ianuarie că ministrul care coordonează președinția bulgară, Lilyana Pavlova, ar fi declarat că Sofia va pune pe agenda UE problema ridicării sancțiunilor UE împotriva Rusiei.

O astfel de declarație pare surprinzătoare. Ca și alți membri ai UE, Bulgaria este nemulțumită de sancțiunile UE împotriva Rusiei, deoarece vede cum oportunități de afaceri ajung în alte țări din afara UE, cum ar fi Serbia.

Cu toate acestea, la fiecare șase luni, când sancțiunile sunt reînnoite, Bulgaria nu-și folosește dreptul de veto.

Ministra Pavlova s-a declarat la rându-i surprinsă și a spus că problema sancțiunilor a fost "închisă" în timpul Președinției estone, deoarece la ultimul summit din decembrie, liderii UE au decis să mențină sancțiunile până la 30 iulie 2018.

Episodul ar putea fi văzut ca o mișcare tactică a Moscovei în raport cu Bulgaria, pe care o tratează ca pe o fostă soție infidelă, scrie Euractiv.

În acest timp. Agenția bulgară Novinite preia un sondaj publicat de ziarul 24 de Ore potrivit căruia 43% dintre bulgari se așteaptă le o președinție de succes a UE

Circa 18% dintre bulgari cred că guvernul de la Sofia va eșua în misiunea sa.

Există diferențe serioase între alegătorii partidului de guvernământ, GERB și cei ai socialiștilor. Suporterii GERB sunt cei mai optimiști cu privire la succesul președinției bulgare, în timp ce susținătorii socialiști sunt mult mai rezervați.

Peste trei sferturi dintre cetățeni sunt de părere că Președinția Consiliului UE este importantă pentru Bulgaria. De asemenea 85% dintre bulgari sunt la curent cu faptul că Bulgaria deține președinția Consiliului Uniunii începând cu 1 ianuarie.

 

Presa internațională continuă să analizeze situația din Iran, după mișcările de stradă din ultimele zile. Și mai ales, implicațiile globale ale evenimentelor. 

Tema principală a protestelor pare să fie economia, marcată de șomaj, inflație și corupție, scrie Reuters:

Dar un rol îl are și politica regională a Iranului. De-a lungul anilor, mulți protestatari au scandat  împotriva politicii externe a Iranului. De ce se cheltuie bani pentru Irak, Siria și Liban și nu pentru propriul popor?

În ciuda imaginii de monolit a politicii iraniene, aceasta este extrem de fracționată. Ne putem aștepta ca grupările liniei dure - apropiate de Ebrahim Raisi, principalul rival al lui Rouhani in alegerile de anul trecut, dar și de serviciile de securitate - să dea vina pe președintele Rouhani. Durii vor acuza guvernul că a eșuat în lupta contra sărăciei și că a exagerat beneficiile acordului nuclear.

Pe de altă parte, susținătorii lui Rouhani ar putea să dea vina pe pe linia dură pentru că blochează reformele economice necesare și relaxarea codului islamic de îmbrăcăminte impus femeilor.
Dacă singurul răspuns al guvernului este de a reprima protestele, acestea se vor intensifica
”, mai scrie Reuters.

În Franța Le Figaro crede că liderii iranieni ar trebui, de data aceasta, să ia în serios diplomația tweet-urilor a lui Donald Trump.

Președintele american vede în protestele reprimate de regimul de la Teheran posibilitatea de a-și implementa politica de forță, chiar cu riscul de a lărgi decalajul față de aliații săi europeni.

Iar fermitatea lui Donald Trump este aplaudată. Chiar și Washington Post, altfel critic cu președintele, salută într-un editorial "sprijinul său pentru protestatari. Europenii, până acum mult mai precauți, ar trebui și ei să ridice vocea ", scrie ziarul american citat de Le Figaro.

Administrația republicană vrea să reînnoiască sancțiunile, îndreptate împotriva Gardienilor Revoluției, brațul armat al regimului. Întrebarea este: cât de departe ar merge Washingtonul? Potrivit lui John Bolton, fost ambasador ONU și aproapiat al lui Trump, "obiectivul nostru ar trebui să fie schimbarea regimului".

 

De la 1 ianuarie, statul California a decis să permită consumul de marijuana în scop recreativ. Însă cel puțin alte 12 state sunt pregătite să ia în considerație legalizarea marijuanei în acest an, transmite Newsweek.

Revista americană crede că 2018 poate fi un an de cotitură în privința legalizării consumului acestei substanțe. Unele state pregătesc măsuri legislative fără precedent pentru a face marijuana legală, - fie în scop recreativ, fie medical.

Peste 60% dintre americani susțin acum legalizarea completă a marijuanei pentru adulți, astfel că susținerea pentru schimbarea legii în materie nu numai că va continua, ci va crește. Numeroase state sunt în curs de a legaliza consumul în scopuri recreative, precum Vermont, New Jersey, Michigan, Delaware, Rhode Island, Connecticut sau Ohio.

Alte state discută legalizarea în scopuri medicale: Oklahoma, Kentucky, Dakota de Sud, Utah sau Missouri.

Revista presei internaționale din 4 ianuarie 2018
221

Facebook comments