SUA vor acorda 300 de milioane USD pentru refugiaţii sirieni (Spiegel)

sua-vor-acorda-300-milioane-usd-refugiatii-sirieni-spiegel.jpg

Refugiaţi sirieni (Foto: Reuters/Murad Sezer)

Oamenii care au de suferit în urma războiului civil din Siria vor primi ajutor de la SUA. Preşedintele Barack Obama a anunţat că va pune la dispoziţia acestora noi fonduri, în valoare de 300 de milioane de dolari. În schimb, între SUA şi Rusia nu pare să existe o cale de apropiere în chestiunea siriană.

Cuantumul ajutoarelor financiare acordate de Washington pentru refugiaţii sirieni din interiorul, dar şi din afara graniţelor Siriei ajunge astfel, în total, la 800 de milioane de dolari. Ajutoarele sunt destinate achiziţionării de alimente, aprovizionării cu apă şi adăposturilor de urgenţă. În ceea ce privește abordarea rezolvării acestui conflict, marile puteri ale lumii, SUA și Rusia, nu reușesc să găsească un compromis. E drept, scopul este același: reducerea violenței, asigurarea arsenalului chimic și neutilizarea acestuia. Iar scopul ar trebui atins prin negocieri politice.

Mai mult nu se poate cere aparent de la Obama și Putin. Primul vrea să înarmeze rebelii, al doilea înarmează regimul Assad și se crede îndreptățit să o facă. Planurile Occidentului au fost declanșate de dovezile obținute de Franța, care atestă utilizarea armelor chimice de către forțele guvernamentale împotriva insurgenților sirieni. Cei doi președinți nici măcar nu s-au obosit să mascheze relațiile tensionate dintre ei. Obama a catalogat discuția cu Putin drept utilă, acesta din urmă drept sinceră. Dar tiparul de gândire din Războiul Rece ar trebui lăsat de-o parte. Asta a spus Obama. Putin nu l-a contrazis.

 

Haos în Brazilia (Le Monde)

 

Circa 200 de mii de brazilieni au manifestat luni în toată ţara, cu precădere la Rio de Janeiro, unde au existat şi ciocniri violente între grupuri de protestatari şi forţele de ordine. Mișcarea de contestare a Guvernului a fost declanșată de creșterea tarifelor la transportul în comun și de factura preconizată pentru organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2014.

Manifestațiile au crescut în dimensiune și intensitate chiar în timpul Cupei Confederațiilor. E vorba despre cea mai mare mișcare socială de la demonstrațiile din 1992, care acuzau corupția Guvernului condus de Fernando Collor de Melo. În capitala Brasilia, mii de tineri au invadat peluza Parlamentului, unde au intonat imnul național, iar apoi s-au retras spontan înapoi pe stradă. La Rio, 100 de mii de persoane s-au adunat în centrul orașului. Dacă la început, atmosfera era una veselă, seara s-a desfășurat în tonuri de război de gherilă cu cocktailuri Molotov și pietre aruncate de manifestanți împotriva polițiștilor, care au răspuns cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc. Presa locală vorbește despre 20 de răniți. La Sao Paolo, circa 60 de mii de oameni au demonstrat pașnic. Brazilia este într-o situație economică fragilă, inflația a crescut, iar creșterea economică s-a redus semnificativ. Pentru prima dată de la alegerile din 2011, Guvernul condus de Dilma Roussef a pierdut puncte în sondaje, chiar dacă doamna președinte este în continuare favorită la alegerile din 2014.

 

La nevoie, chemăm armata (BBC News)

 

Guvernul turc a anunțat că ar putea folosi armata, pentru a pune capăt manifestațiilor din țară, dacă efectivele de Poliție nu vor reuși să suprime mișcarea de protest. Este pentru prima dată de la izbucnirea mișcărilor de stradă când Executivul de la Ankara vorbește despre forțele militare, care ar putea fi îndreptate împotriva propriei populații.

Duminică, premierul Recep Tayyip Erdogan le spunea susținătorilor săi că protestatarii ar fi fost manipulați de teroriști. Sindicatele au reacționat și fac apel la grevă generală pe termen nelimitat, după arestarea a circa 500 de persoane în urma protestelor și a intervenției Poliției. Medicii estimează circa cinci mii de răniţi.

Vicepremierul turc, Bulent Arinc, a precizat într-un interviu că demonstrațiile nevinovate din urmă cu 20 de zile s-ar fi terminat în totalitate. Orice altă manifestație va fi reprimată imediat. Poliția își face datoria, a adăugat vicepremierul, dacă nu va fi suficient, atunci va interveni Jandarmeria și dacă tot nu va fi suficient atunci ar putea fi utilizate unele elemente ale forțelor armate. În acest week-end, protestatarii au fost șocați de intervenția jandarmilor, o unitate militară controlată de Ministerul de Interne. Arinc a reacționat la publicarea acestei ştiri, acuzând BBC de scoaterea din context a afirmațiilor sale. Într-un drept la replică, vicepremierul a scris că Guvernul turc nu ar declara niciodată stare de urgenţă şi că puterile cu care acesta este învestit sunt suficiente pentru a rezolva asemenea situaţii.

Societatea civilă din Turcia a reacționat cu îngrijorare la anunțul privind eventuala folosire a armatei pentru a reprima mișcarea de contestare a Guvernului. Pe blogurile turcești, mulţi îşi pun întrebarea cum poate veni o asemenea afirmație din partea celor care s-au lăudat că au eliberat Turcia democrată de interferențele armatei în viața de zi cu zi.

Luni au avut loc ciocniri între sindicalişti şi Poliţie la Ankara. Cinci confederații sindicale din țară au sistat lucrul ieri, pentru a protesta împotriva violenţei forţelor de ordine.

Magda Prelipceanu, în dialog cu Laurenţiu Diaconu-Colintineanu